Bucureşti – Coaliţia este de acord cu creşterea pensiilor, de la 1 ianuarie 2023, singura problemă apărută în rândul partidelor de la guvernare fiind procentul care se aplică pentru majorare. Deşi prevederile legale stipulează faptul că pensiile cresc cu rata inflaţiei, astfel că pentru calculul pensiilor de la 1 ianuarie 2023 procentul ar trebui să fie de 5,1-5,1%, respectiv inflaţia din 2021.

O majorare a pensiilor cu rata inflaţiei ar însemna un plus de 5,1 – 5,2%, pentru că potrivit prevederilor legale raportarea se face la inflaţia din 2021, ceea ce ar fi prea puţin, motiv pentru care propunerea social-democraţilor este de o creştere cu minimum 10%, de la 1 ianuarie, a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marius Budăi. El spune că impactul este de 11 miliarde lei şi nu pune probleme pe procedura de deficit excesiv.

Şi şeful statului, Klaus Iohannis, a susţinut că este nevoie de creşterea pensiilor. ”Ştiu că s-au vehiculat tot felul de propuneri: 10%, 11%, dar haideţi să vedem lucrurile în context mai mare, nu putem să aşteptăm de la pensionari să plătească ei preţul crizelor şi în condiţiile în care avem o inflaţie care trece de 15% eu cred că ar fi corect, ar fi rezonabil ca această creştere a pensiilor de la 1 ianuarie să ţină cont de această inflaţie şi atunci creşterea, după părerea mea, trebuie să fie mai mare decât a fost ea până acum vehiculată. Nu ştiu dacă bugetul permite o creştere până în 15%, aşa cum probabil s-ar aştepta lumea ca să existe o compensare corectă cu inflaţia, dar eu cred că merită luate în considerare toate opţiunile şi venit cu o creştere care compensează în bună măsură inflaţia şi încă un aspect pe care eu personal îl consider esenţial; trebuie atenţie specială, sporită pentru cei cu pensii mici, fiindcă acolo apar problemele cele mai mari”, a spus şeful statului, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European.

Bruxelles – Premierul Nicolae Ciucă a declarat că atât el, cât şi PNL susţin creşterea pensiilor şi a salariilor, subliniind că pentru a se stabili nivelul acestor măriri trebuie identificat bugetul care poate fi alocat.

„Avem nevoie ca, pe baza bugetului şi acestor fonduri care vin de la UE, să facem modificările necesare, să vedem în ce fel putem sprijini bugetul cu aceşti bani şi ce bani ne rămân pentru a putea să ne ducem în creşterea pensiilor cu 15%, dacă se poate cu mai mult de 15%, şi cu salariului minim la 3.000 lei. Este o cifră pe care am discutat-o şi o susţin cu toată puterea mea, dar avem nevoie de concreteţea bugetului pe masă”, a explicat şeful Executivului, la Bruxelles.

Eliminiarea pensiilor speciale – promisiunea partidelor în campaniile electorale

Eliminarea pensiilor speciale este o promisiune pe care aproape toate partidele şi candidaţii o fac în timpul campaniilor electorale. Totuşi, pensiile speciale rămân iar cei mai aprigi apărători sunt magistraţii.

Pe 17 octombrie, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, spunea că nu se discută despre eliminarea pensiilor speciale, însă acestea pot fi aşezate într-o anumită normalitate.

El a subliniat că pensia în plată nu ar trebui să depăşească salariul pe care l-a avut beneficiarul pensiei speciale, punctând că ”este un red line din partea Comisiei” care ar putea să ducă la blocarea PNRR-ului. 

”Aceste pensii speciale există în toată Uniunea Europeană. Nu suntem ţara din UE care a inventat pensiile speciale, cum nu cred că ar fi firesc să fim poate printre puţinele, dacă nu chiar singura ţară din UE, care să le eliminăm”, mai spunea Boloş.

De altfel, şi preşedintele Senatului, Alina Gorghiu, spunea, pe 26 octombrie, că fără reglarea problemei pensiilor speciale, România nu îşi va lua banii din PNRR.

„Trebuie să rezolvăm o dată problema cu pensiile speciale. Este o un lucru pe care de-a lungul vremii, din varii motive, că a fost decizia Curţii Constituţionale, că a fost o lege întocmită prost, nu l-am bifat. Acum PNRR ne obligă să facem şi mă bucur că suntem în faza finală”, a adăugat Gorghiu, punctând că pensiile din sistemul de apărare sunt pensii ocupaţionale, pentru că au contribuţii plătite.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.