go to the original language article
Mai multe repatrieri ale solicitanților de azil respinși din special Siria și Afganistan ar putea fi în curs de desfășurare.
Asta afirmă comisarul UE pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner.
Avertismentul vine în legătură cu o întâlnire a miniștrilor justiției și afacerilor interne din țările UE, marți.
– Vedem multe repatrieri voluntare din special Turcia în Siria. Când vorbim despre repatrieri forțate, există un accent special pe criminalii care reprezintă o amenințare la adresa securității.
– În Austria funcționează, iar criminalii sunt trimiși înapoi în Siria, spune Magnus Brunner.
Este încă prea devreme pentru a face repatrieri în masă ale sirienilor, dar acest lucru ar putea avea loc pe termen lung, spune Magnus Brunner.
– Situația din Siria nu este suficient de stabilă pentru a face repatrieri în masă, dar urmărim constant evoluția.
– Susținem guvernul sirian, astfel încât să poată stabiliza situația din țară. Așadar, repatrierile vor fi posibile în viitor, spune Magnus Brunner.
De asemenea, în ceea ce privește afganii, există semne că țările UE ar putea fi pe cale să trimită mai mulți înapoi.
Germania lucrează la un acord cu Talibanul, care va permite repatrieri mai regulate prin intermediul zborurilor.
Acel acord va fi deschis de Germania pentru alte țări UE, astfel încât acestea să poată primi ajutor pentru a trimite solicitanți de azil respinși înapoi.
Asta susține Comisia Europeană, afirmă Magnus Brunner.
– Este complet în conformitate cu spiritul echipei Europa, spune Magnus Brunner, făcând referire la abordarea UE față de acțiunea globală, în care țările UE se ajută reciproc și își unesc resursele.
De asemenea, ministrul pentru străini și integrare, Rasmus Stoklund (S), vede potențial în declarația germană.
– Este extrem de pozitiv că Germania invită la colaborare în acest domeniu, spune Rasmus Stoklund.
Conform Comisiei Europene, doar 25% dintre solicitanții de azil respinși sunt în prezent trimiși din UE.
O situație pe care Brunner o numește „inacceptabilă”, deoarece persoanele fără permis de ședere creează insecuritate și afectează resursele publice ale țărilor UE.
Rezistența în creștere față de migrație a fost subliniată marți, când o serie de țări UE au spus nu să primească solicitanți de azil ca parte a mecanismului de solidaritate al UE.
De aceea, Comisia Europeană a fost nevoită marți să amâne un raport central despre migrație.
Conform pactului privind migrația și azilul, care a intrat în vigoare anul trecut, Comisia Europeană trebuie, totuși, să publice până la 15 octombrie un raport care identifică țările care primesc un număr mare de migranți.
Raportul trebuie să indice, de asemenea, țările UE care sunt obligate să manifeste solidaritate.
Asta poate fi realizată fie prin găzduirea migranților, fie prin oferirea de fonduri țărilor precum Grecia și Italia, unde sosesc mulți migranți.
Miniștrii de interne ai țărilor UE au însă ultimul cuvânt în ceea ce privește câți migranți trebuie să primească fiecare țară sau cât de mare trebuie să fie compensația.
După ce partidele critice față de imigranți au câștigat teren în mai multe țări UE, nu există însă o mare apetit pentru a primi solicitanți de azil.
Magnus Brunner, totuși, minimizează amânarea raportului.
– Suntem încă în faza de consultare, spune Brunner.
El se concentrează în schimb pe faptul că există „multe colaborări între țările UE și voința de a crea schimbări în sistemul de migrație”.
Dorința de schimbări se referă însă în special la modul în care mai mulți pot fi trimiși acasă, în loc de a oferi mai mult ajutor migranților, lasă să se înțeleagă comisarul UE.