Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Strasbourg – Parlamentul European doreşte un buget al UE pentru 2028-2034 semnificativ mai ambiţios, care să poată răspunde aşteptărilor cetăţenilor UE pe fondul instabilităţii globale. Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul naţional brut (VNB) al UE-27 nu este suficient pentru a face faţă numărului tot mai mare de crize şi provocări, afirmă eurodeputaţii într-o rezoluţie adoptată miercuri, la Strasbourg, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă şi 123 abţineri.
Ţinând seama de retragerea SUA din rolul său la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic şi social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum şi agravarea crizei climatice şi a biodiversităţii, adaugă aceştia.
„Dorim un sprijin adecvat pentru priorităţile noastre de lungă durată, cum ar fi agricultura şi coeziunea. Propunem o creştere responsabilă şi justificată a următorului CFM – depăşind plafonul învechit de 1% din venitul naţional brut (VNB). Atunci când solicităm ca UE să facă mai mult pentru noi, trebuie să o dotăm în mod corespunzător. Parlamentul European va aproba un CFM adaptat la viitor, flexibil, eficient şi gata de pus în aplicare la 1 ianuarie 2028”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureşan (PPE), coraportor pe acest dosar.
Rezoluţia reafirmă rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieţei unice, în reducerea inegalităţilor şi în combaterea sărăciei. PE susţine de asemenea că următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocraţia inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. „Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent”, spun eurodeputaţii.
Paarlamentarii europeni consideră „inadecvat” „fondul pentru competitivitate” propus de CE, care ar fuziona mai multe programe existente. În schimb, ei solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investiţiile private şi publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE.
Creşterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aleşii europeni, adăugând însă că acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale şi de mediu sau politicile de lungă durată.
Parlamentul precizează că respinge ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare şi rezilienţă ce prevede „un plan naţional pentru fiecare stat membru”. În schimb, „solicită o structură care să asigure transparenţa şi responsabilitatea parlamentară şi implicarea autorităţilor regionale şi locale şi a tuturor actorilor relevanţi”.
Priorităţile Parlamentului au ca scop să contribuie la propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, care urmează să fie publicată în iulie 2025.(8.5.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.