Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Accesarea fondurilor europene trebuie să reprezinte un obiectiv prioritar pentru a asigura resursele necesare modernizării infrastructurii feroviare, în vederea creşterii siguranţei şi a calităţii serviciilor de transport de călători şi marfă pe calea ferată, conform unui studiu realizat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) din cadrul Consiliului Concurenţei.
„Infrastructura feroviară din România este subfinanţată, ceea ce împiedică întreţinerea, repararea şi reînnoirea liniilor de cale ferată şi duce la creşterea restricţiilor de viteză şi la degradarea reţelei feroviare. (…) Este vitală alocarea fondurilor necesare pentru a se respecta graficele de realizare a acestor lucrări, prevăzute în documentele destinate dezvoltării sectorului feroviar. În plus, România ar putea pierde fondurile UE alocate pentru sectorul transporturilor, în condiţiile în care nu va atinge ţintele stabilite prin Pactul verde european şi Strategia UE pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă”, se menţionează în studiu.
În perioada noiembrie 2022 – mai 2023, CFR SA a semnat toate cele 123 contracte pentru lucrări de tip Quick Wins din PNRR, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, fără TVA, pentru ridicarea restricţiilor de viteză pe 410,635 km de cale ferată de pe reţeaua feroviară publică. Lucrările au o durată contractuală cuprinsă între 18 şi 24 de luni şi se execută punctual pe anumite intervale de cale ferată, cea mai mare perioadă din cadrul contractelor fiind acordată pentru achiziţia de către constructori a tuturor componentelor suprastructurii căii – şină, traverse, aparate de cale, bretele, TDJ-uri, piatră spartă etc.
Grindeanu: Decarbonizarea sectorului de transporturi se va baza şi pe migrarea transportului rutier către calea ferată sau navală
Bucureşti – Decarbonizarea sectorului de transporturi va presupune şi migrarea transportului rutier către sistemele verzi, cum ar fi cele pe calea ferată sau naval, iar în acest sens aşteptăm venirea celor 62 de garnituri electrice noi pentru calea ferată, a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, subliniind că România este pe deplin angajată în procesul de decarbonizare a transporturilor, făcând referire la investiţii extrem de importante în infrastructura feroviară, în achiziţia de material rulant nou pentru calea ferată sau dezvoltarea porturilor.
„Decarbonizarea sectorului de transporturi se va baza şi pe migrarea transportului rutier către sistemele verzi, cum ar fi cel pe calea ferată sau naval. Totodată, accelerarea investiţiilor, implementarea tehnologiilor existente şi încurajarea schimbărilor de comportament pot să contribuie la reducerea emisiilor din transporturi şi contribuie la punerea acestui sector extrem de important în economia fiecărui stat pe calea decarbonizării. În acest context, putem să vorbim în special de investiţii extrem de importante în infrastructura feroviară, în achiziţia de material rulant nou pentru calea ferată sau dezvoltarea porturilor”, a susţinut Grindeanu. (24 oct)
CNSDF recomandă prioritizarea finanţării europene, pentru modernizarea reţelei feroviare din România
„Punctualitatea trenurilor de marfă s-ar putea îmbunătăţi prin realizarea de Centre de Management ale Traficului (CMT) zonale pe liniile cu trafic semnificativ, cum sunt coridoarele feroviare europene care străbat România. Mai mult, implementarea CMT zonale va stimula traficul multimodal de marfă din ţară, printr-o bună coordonare între administratorul infrastructurii feroviare şi operatorii terminalelor de marfă situate pe cele două coridoare europene, Rin – Dunăre şi Orient / Est – Mediteranean”, semnalează studiul.
În ceea ce priveşte infrastructura feroviară din Portul Constanţa, finalizarea lucrărilor de reparaţie şi deblocarea celor 47 de linii închise din cadrul portului vor fluidiza traficul şi vor reduce timpul de aşteptare al operatorilor de transport feroviar. (20 nov)
45 de milioane de euro de la UE pentru o mai bună conectare a Republicii Moldova cu România
Bruxelles – Uniunea Europeană a semnat trei acorduri de grant, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei – Transporturi, în valoare de aproape 45 de milioane euro, în vederea unei mai bune conectări a Republicii Moldova cu UE, a anunţat Executivul comunitar.
Scopul acestor acorduri este să îmbunătăţească legăturile de transport dintre Republica Moldova şi România de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). Proiectele vor moderniza infrastructura de transport la punctele rutiere de trecere a frontierei Ungheni, Albiţa-Leuşeni şi Reni-Giurgiuleşti-Galaţi. Aceste investiţii vor consolida culoarele de solidaritate UE-Ucraina – rutele care sunt utilizate, de la blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, pentru a transporta mărfurile exportate şi importate de Ucraina şi de Republica Moldova.
Pe partea română vor fi modernizaţi 18 km de drum, pentru a îmbunătăţi serviciile vamale la punctul de trecere a frontierei Ungheni. Republica Moldova va construi un nou drum de acces şi un nou punct de trecere a frontierei. Infrastructura existentă de ambele părţi ale punctului de trecere a frontierei Albiţa-Leuşeni va fi modernizată pentru a îmbunătăţi gestionarea fluxurilor de trafic. Proiectul final va extinde spaţiile de parcare din Giurgiuleşti şi va achiziţiona echipamente necesare controlului vamal. (26 oct)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.