pt-pt flag go to the original language article
This article has been translated by Artificial Intelligence (AI). The news agency is not responsible for the content of the translated article. The original was published by Lusa.

Prim-ministrul, Luís Montenegro, a declarat astăzi că „forța Europei și solidaritatea europeană sunt puse la încercare” la summitul european de la Bruxelles, la care liderii Uniunii Europene (UE) vor decide asupra sprijinului financiar pentru Ucraina până în 2027.
„Aș spune că este unul dintre Consiliile [Europene] cele mai decisive dintre cele care au avut loc în ultimii ani. Cred că este chiar cazul să spunem că forța Europei și solidaritatea europeană sunt puse la încercare astăzi și, din punctul nostru de vedere, Europa nu poate, nu trebuie să eșueze, iar convingerea noastră este că reuniunea va fi dură, va fi intensă, dar este posibil să ajungem la un acord”, a afirmat Luís Montenegro, la sosirea la summitul european, la Bruxelles.
„Suntem puși la încercare, este nevoie să recunoaștem acest lucru”, a subliniat șeful Guvernului, calificând drept „nefondate” acuzațiile președintelui american, Donald Trump, care i-a numit pe liderii europeni slabi.
Liderii UE, reuniți astăzi la Bruxelles, vor discuta sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 și 2027, hotărând dacă aprobă un împrumut de reparații pe baza activelor rusești imobilizate, respins de Belgia.
Pentru Portugalia, potrivit lui Luís Montenegro, „soluția ideală constă în utilizarea activelor rusești înghețate”, deși țara este „deschisă la alte soluții sau chiar la combinarea a mai mult de o soluție”, făcând aluzie la cealaltă inițiativă propusă, legată de datoria comună.
Șeful Guvernului a concluzionat că „acesta nu este unul dintre acele Consilii Europene în care lucrurile sunt garantate și rezolvate în prealabil”, ci un summit „care începe acum, dar nu se știe când se va termina”.
În una dintre cele mai importante reuniuni ale Consiliului European, dată fiind urgența de a asigura fonduri în favoarea Ucrainei pentru următorii doi ani, șefii de Guvern și de Stat ai celor 27 de state ale UE vor încerca să ajungă la un acord politic asupra uneia dintre opțiunile aflate pe masă: un împrumut de reparații bazat pe bunuri ale Rusiei înghețate în spațiul comunitar (opțiunea care necesită mai mult sprijin, majoritate calificată și mai puțin efort bugetar, în ciuda opoziției belgiene) sau o emisiune de datorie comună (care nu este susținută de toți și necesită unanimitate).
În prezent, au loc discuții în UE pentru deblocarea opțiunilor de finanțare europeană pentru țara invadată de Rusia în februarie 2022.
Măsura care întrunește cel mai mult sprijin în UE se referă la un împrumut de reparații pentru Ucraina, dar se confruntă cu opoziția Belgiei, țară care găzduiește cea mai mare parte a bunurilor rusești înghețate prin intermediul Euroclear, o instituție de depozitare a activelor mobiliare cu sediul la Bruxelles, care deține 185 de miliarde de euro din totalul de 210 miliarde de euro al activelor înghețate în Europa.
Guvernul belgian cere garanții și angajamente clare din partea celorlalte state membre pentru a se proteja din punct de vedere juridic, întrucât nu dorește să își asume riscul de a rămâne fără fonduri dacă Rusia nu plătește reparațiile.
Împrumutul de reparații ar implica faptul că executivul comunitar ar contracta împrumuturi de la instituții financiare comunitare care dețin solduri imobilizate de active ale Băncii Centrale a Rusiei, fiind astfel un credit bazat pe activele rusești imobilizate în UE din cauza sancțiunilor europene aplicate Moscovei pentru invadarea Ucrainei.
Portugalia ar trebui să ofere garanții bugetare de 3,3 miliarde de euro.
Cealaltă propunere este o emisiune de datorie comună pentru a mobiliza bani pentru Ucraina, valorificând marja bugetară drept garanție pentru ca Bruxelles să meargă pe piețe, dar aceasta necesită aprobarea celor 27 de state membre (și nu doar majoritate calificată, ca precedenta).
Fondul Monetar Internațional estimează că necesitățile Ucrainei pentru următorii doi ani sunt de aproximativ 137 de miliarde de euro, UE dorind să răspundă cu aproape două treimi din această sumă.