Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Banca Mondială recomandă autorităţilor din România creşterea eficienţei şi echităţii politicii fiscale, ceea ce va duce la o majorare a veniturilor, fără a compromite creşterea economică, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Gallina Vincelette, director pentru ţările UE la Banca Mondială.
Ea a subliniat că succesul eforturilor autorităţilor din România de reducere în continuare a deficitului fiscal va depinde de succesul stimulării colectării impozitelor şi de o mai mare eficienţă în privinţa cheltuielilor publice.
”România a înregistrat o creştere economică robustă înainte de pandemie, cu o medie de peste 3% pe an în perioada 2010-2019, unul dintre cele mai rapide ritmuri din UE, şi a sprijinit îmbunătăţiri considerabile ale venitului pe cap de locuitor. Cu toate acestea, această rezilienţă se diminuează odată cu o slăbire mai amplă a economiilor europene şi mondiale, pe fondul unor condiţii de finanţare mai stricte, al unei inflaţii persistente şi al efectelor continue ale invaziei Rusiei în Ucraina. Creşterea înregistrată în România este de aşteptat să scadă de la 4,7% în 2022, la 2,6% în 2023”.
Reforma pensiilor şi a salariilor – BM recomandă impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari
În ceea ce priveşte pensiile, Gallina Vincelette a menţionat că Banca Mondială oferă asistenţă tehnică pentru reforma pensiilor speciale, evaluând impactul opţiunilor de reformă, iar printre recomandări se numără impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, sau propunerea de a se înfiinţa un fond de asigurări sociale pentru militari.
Reformele privind pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie completate în continuare prin eliminarea scutirilor pe partea de venituri astfel încât îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice să permită o mai bună corelare între resurse şi rezultate şi să sprijine creşterea economică, menţinând în acelaşi timp un nivel sustenabil al cheltuielilor. ”Per ansamblu, modificările propuse au ca scop reducerea inechităţilor dintre pensiile speciale şi cele generale, prin revizuirea formulelor de calcul şi prin faptul că anumite categorii de beneficiari devin neeligible, precum şi prin modificarea condiţiilor de eligibilitate pentru alte categorii. Un alt aspect al reformei este că vor fi reduse şi cheltuielile cu pensiile speciale. Acest lucru oferă spaţiu fiscal suplimentar pentru reforma pensiilor generale, care vizează reducerea inechităţilor din sistemul general de pensii, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea fiscală şi socială a acestuia. (…) Regimurile fiscale preferenţiale şi scutirile extinse pentru diferite categorii de muncă, combinate cu o capacitate redusă a administraţiei fiscale de a colecta veniturile fiscale, diminuează baza de impozitare şi introduc distorsiuni, care afectează negativ colectarea veniturilor şi echitatea sistemului fiscal”, spune ea.
Recomandări pentru România
Oficialul BM recomandă creşterea eficienţei şi echităţii politicii fiscale din România, ceea ce va duce la creşterea veniturilor fără a compromite creşterea economică, iar acest lucru poate fi realizat prin mai multe măsuri, printre care: reformarea impozitării veniturilor din muncă, pentru a creşte echitatea şi a îmbunătăţi stimulentele de muncă pentru lucrătorii cu venituri mici; reformarea impozitării energiei pentru a stabili mai eficient preţul emisiilor de carbon şi a asigura o mai mare neutralitate între tipurile de combustibil; extinderea bazei TVA; modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), ţinând cont că România are una dintre cele mai mici încasări de venituri fiscale din UE; acces egal la servicii publice de înaltă calitate, la nivel central şi local; rezultate mai bune în domeniul sănătăţii şi al educaţiei; rezilienţă la şocuri şi adaptare la schimbările climatice, în special pentru gospodăriile vulnerabile.
Plafonarea preţurilor la energie ar putea fi o amortizare automată împotriva unei potenţiale creşteri
Gallina Vincelette spune că plafonarea preţurilor va fi eficientă numai dacă preţurile la electricitate se vor situa peste acest plafon iar în condiţiile actuale ar putea fi neutră. Ea arată că în actualul context mondial, BM recomandă scheme de sprijin pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei şi pentru sectoarele economice afectate în mod specific, mai degrabă decât un sprijin mai amplu şi nedirecţionat.
”Plafonarea preţurilor ar putea fi o amortizare automată împotriva unei potenţiale creşteri a preţurilor la energie în lunile următoare, dar ar avea un cost fiscal”, punctează ea. (27 iulie)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.