go to the original language article
Cadre juridic oferit în Europa persoanelor LGBTIQ+ rămâne inegal, iar drepturile lor sunt din ce în ce mai amenințate în anumite state membre. Diferențele dintre legislațiile privind căsătoria și uniunea civilă, împreună cu noile restricții legale impuse în anumite țări, pun la încercare cadrul de egalitate al UE.
Ultima lovitură dată persoanelor LGBTIQ+ în cadrul UE: un amendament la Constituția slovacă, intrat în vigoare sâmbătă, 1 noiembrie, stipulează că țara „nu recunoaște decât două sexe, masculin și feminin”.
Acest amendament rezervă de asemenea adopția cuplurilor căsătorite, excluzând de facto cuplurile de același sex, căsătoria homosexuală fiind interzisă în Slovacia. Gestația pentru altcineva este expres interzisă.
Constituția slovacă definește deja căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, într-un amendament din 2014, adoptat în timp ce actualul prim-ministru naționalist Robert Fico era de asemenea la putere.
Această schimbare radicală plasează acum dreptul național deasupra dreptului Uniunii Europene. Stipulează că „suveranitatea” Slovaciei în materie de „întrebări culturale și etice” primează asupra dreptului european.
Fico, revenit la putere în 2023, a fost adesea în dezacord cu UE. Voci critice au avertizat că reforma constituțională ar putea pune Slovacia în conflict cu dispozițiile tratatelor europene. Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei de la Strasbourg pe probleme constituționale și organizație non-europeană de apărare a drepturilor omului, ar fi exprimat de asemenea critici înainte de votul acestei reforme.
Apărătorul public al drepturilor omului din Slovacia, Róbert Dobrovodský, a declarat că această reformă „nu este calea către o țară mai justă și mai umană” și că „posibila contestare a priorității drepturilor și libertăților fundamentale rezultate din tratatele internaționale și din dreptul UE față de dreptul slovac nu contribuie la securitatea juridică a locuitorilor țării, în special a celor aparținând minorităților”.
LGBTIQ+ este un termen generic care cuprinde o mare diversitate de orientări sexuale și identități de gen, dincolo de heterosexualitate și cisidentitate. Acesta include lesbiene, gay, bisexuali, transgenderi, intersexuali, queer/în căutare, și alte persoane reprezentate prin +.
În cadrul UE, Ungaria este de asemenea adesea criticată pentru regresul său în materie de drepturi ale persoanelor LGBTIQ+. Prim-ministrul naționalist Viktor Orbán le restricționează de ani de zile în numele „protecției copilului”, iar anul acesta, coaliția sa guvernamentală a adoptat modificări legislative menite să interzică paradele mândriei.
Inegalități în materie de drepturi legate de căsătorie și uniune civilă
Legalizarea căsătoriei pentru toți este un subiect de discordie persistent în cadrul UE. Dacă unele țări au acceptat-o acum câțiva ani, altele se confruntă încă cu reguli stricte și cu o impas politic.
Pe 1 octombrie 1989, în Danemarca, mai multe cupluri homosexuale au fost primele din lume care s-au unit civil, conferindu-și astfel un statut legal relației lor, fără a obține însă statutul de căsătorie. Olanda a fost primul stat care a autorizat căsătoria între persoane de același sex în aprilie 2001.
De atunci, 21 de alte țări europene, dintre care 15 membre ale UE, au urmat: Andorra, Austria, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția și principatul Liechtenstein.
Anumite state europene au autorizat uniunea civilă între persoane de același sex fără a legaliza căsătoria homosexuală, inclusiv Italia, Ungaria, Croația, Cipru, Letonia, Republica Cehă și principatul Monaco.
Căsătoria conferă în general o recunoaștere juridică completă cuplului, incluzând drepturile legate de adopție, moștenire și prestații sociale. În schimb, uniunea civilă oferă doar o parte din aceste avantaje și variază considerabil de la o țară la alta.
În Polonia, proiectele de legalizare a uniunii civile sunt supuse unei examinări atente de ani de zile, nu doar sub guvernul precedent al partidului Drept și Justiție (PiS) și al fostului președinte Andrzej Duda, ci și în fața opoziției succesorului său, Karol Nawrocki.
La putere între 2015 și 2023, guvernul PiS s-a opus ferm oricărei inițiative de legalizare a uniunii civile, chiar și în condițiile în care aproape un milion de polonezi trăiesc în uniune liberă, cupluri heterosexuale și homosexuale incluse. Susținând o viziune catolică, PiS s-a opus acordării de mai multe drepturi minorităților sexuale.
Partidul centrist al actualului prim-ministru, Donald Tusk, s-a angajat să legalizeze uniunile civile în țara sa, o societate tradițional catolică care nu recunoaște în prezent căsătoria decât între un bărbat și o femeie. Mai multe încercări de legalizare, inclusiv pentru cuplurile LGBTIQ+, au eșuat în ultimii douăzeci de ani.
În octombrie, guvernul a prezentat un proiect de lege destinat legalizării uniunilor civile, inclusiv celor între persoane de același sex, calificându-l drept un „progres” pentru drepturile persoanelor LGBTQ+. Acest text, numit „legea părinților cei mai apropiați”, ar acorda cuplurilor ne-căsătorite drepturi în materie de moștenire, locuință și acces la informații medicale, dar nu le-ar permite să adopte copii.
În Republica Cehă vecină, cuplurile de același sex pot încheia un parteneriat înregistrat, dar nu se pot căsători. PACS este posibil în țară din iulie 2006. Cu toate acestea, persoanele din comunitatea LGBTIQ+ nu beneficiază în continuare de aceleași drepturi ca restul populației cehe, au declarat participanții la Marșul mândriei de la Praga pentru agenția de presă CTK.
Dreptul bulgar nu recunoaște de asemenea căsătoriile între persoane de același sex, chiar dacă acestea au fost celebrate legal în străinătate. Deși discriminarea pe baza orientării sexuale este interzisă, absența recunoașterii legale ridică probleme grave în materie de drepturi parentale și moștenire. În cazul decesului celui dintre părinți care este recunoscut legal, partenerul supraviețuitor și copilul se pot trezi fără legătură legală sau reprezentare, ceea ce ridică întrebări complexe privind tutela, moștenirea și bunăstarea copilului.
UE caută să întărească drepturile și securitatea persoanelor LGBTIQ+
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a alertat, într-un raport publicat în septembrie, că comunitatea LGBTIQ+ este instrumentalizată într-un climat de intoleranță și sectarism în creștere sau persistent, precum și în cadrul unor campanii intense de ură online, difuzate pe rețelele sociale și în spațiul public.
În luna mai, nouă state membre ale UE (Italia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Lituania, Letonia, Republica Cehă și Slovacia) nu au semnat declarația prezentată de președinția belgiană, care promova politici în favoarea comunităților LGBTIQ+. Aceasta a fost pregătită cu ocazia Zilei Internaționale Împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei.
În luna trecută, Comisia Europeană a declarat că, în ciuda unei acceptări sociale sporite a persoanelor LGBTIQ+ în cadrul UE în ultimii cinci ani, acestea continuă să suporte niveluri disproporționate și inacceptabile de ură, violență și discriminare. Apoi, a adoptat strategia sa în favoarea egalității persoanelor LGBTIQ+ pentru perioada 2026-2030, care vizează combaterea urii și promovarea libertății și diversității în UE și dincolo de aceasta.
În scopul protejării membrilor comunității LGBTIQ+ împotriva discriminării, Bruxelles-ul ia în considerare de asemenea prezentarea unei propuneri menite să combată discursurile de ură online.
Într-un comunicat de presă, Comisia a declarat de asemenea că dorește să acționeze împotriva „terapiilor de conversie” – practici pseudostiințifice care constau în încercarea de a modifica orientarea sexuală și/sau romantică, identitatea sau expresia de gen a unei persoane pentru a le alinia la normele heterosexuale și cisgenere – vizând persoanele LGBTIQ+. Peste un milion de persoane au semnat o petiție în luna mai, cerând UE să interzică aceste practici.
Cu toate acestea, comisarul european pentru Egalitate a declarat pentru AFP că Bruxelles-ul nu va merge până la a interzice aceste practici. „Nu putem să le interzicem, deoarece ar încălca competențele statelor membre”, a afirmat Hadja Lahbib.
Cu toate acestea, ea a fost clară în privința convingerii sale: „Este evident că cei douăzeci și șapte trebuie să le interzică pe toate.”
Acest articol este o poveste principală a ENR. Conținutul său se bazează pe informații publicate de agențiile participante la ENR