Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Apa nu este un bun de la sine înţeles, iar criza apei reprezintă o problemă ce afectează întreaga Europă. De altfel, „30% din suprafaţa Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an”, o situaţie a cărei amploare variază de la o ţară la alta şi care afectează şi România. Iar în condiţiile în care atât secetele, cât şi inundaţiile, „vor fi mai frecvente şi mai severe” este important „să ne aducem cu toţii contribuţia” la asigurarea apei pentru viitor.
În acest sens, Strategia pentru rezilienţă în domeniul apei „este un răspuns la direcţia în care trebuie să ne îndreptăm”, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES Jessika Roswall, comisar pentru Mediu, Rezilienţa Apei şi o Economie Circulară Competitivă în cadrul Comisiei Europene, prezentă la Forumul Regional al Apei „Dunăre-Europa de Est” 2025 organizat la Bucureşti de Asociaţia Română a Apei (ARA). Ea a explicat că, în acest sens, este esenţial să se stopeze scurgerile, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, precum inteligenţa artificială (AI), să se realizeze investiţii „în situaţia apei” şi „să învăţăm cu toţii” să utilizăm apa într-un mod „cu 10% mai eficient până în 2030”.
Referindu-se la direcţiile pe care trebuie să le urmeze România pentru a combate deficitul de apă, având în vedere că o reducere a acestuia până în 2030 pare puţin probabilă, conform unei analize publicate în ianuarie de Agenţia Europeană de Mediu, Jessika Roswall a admis că seceta şi deficitul de apă sunt probleme cu care se confruntă Europa, dar nu există o soluţie universală.
”De fapt, 30% din suprafaţa Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an, iar secetele sunt prezente în toată Europa. Desigur, unele părţi ale Europei sunt mai expuse pericolului – spre exemplu, Spania are un risc de deşertificare de 75% (din teritoriu, n.r.) în următorii ani. Dar şi alte părţi ale Europei. Ştim că secetele şi inundaţiile vor fi mai frecvente şi mai severe, aşa că trebuie să ne aducem cu toţii contribuţia, iar Strategia pentru rezilienţă în domeniul apei pe care am înaintat-o în urmă cu câteva săptămâni este un răspuns la direcţia în care trebuie să ne îndreptăm. Şi, desigur, trebuie să lucrăm la modul exact în care folosim apa mai eficient. Un obiectiv pe care-l avem este să folosim apa într-un mod mai eficient. Cu 10% mai eficient până în 2030. Iar cum va face România acest lucru este o întrebare pentru România, deoarece toate statele membre se confruntă cu provocări diferite şi nu există o soluţie universală. Pentru mine este important să luăm cu toţii parte la acest lucru, să fim conştienţi de situaţia în care nu mai putem lua apa drept un bun de la sine înţeles”, a susţinut ea.
Comisarul european a pledat pentru realizarea de investiţii care să ducă la reducerea pierderilor, folosirea noilor tehnici şi finanţare: ”Trebuie să avem în vedere faptul că scurgerile de apă reprezintă o problemă majoră pentru Europa. Întreaga Europă se confruntă cu scurgeri în proporţie de 30%. Există locuri, precum România, care se confruntă cu provocări uriaşe în ceea ce priveşte scurgerile, peste 50% sau chiar peste 80% în anumite zone. Trebuie să abordăm această problemă, trebuie să investim aici pentru că există posibilităţi şi tehnici, cum ar fi utilizarea AI, a digitalizării… Avem exemple bune din România şi, de asemenea, din ţările vecine…apa este viaţa noastră, şi n-o putem irosi în drumul ei spre consumator”.
În ceea ce priveşte închiderea centralelor pe cărbune din România, care potrivit fostului ministru al Energie Sebastian Burduja a dus la vulnerabilitate energetică şi costuri mai mari, nu la o ţară „verde şi curată”, ea a subliniat că ”este la latitudinea tuturor statelor membre să îşi decidă propriul mix energetic, nu este ceva ce spune Comisia”. ”Dar, desigur, avem decizii cu privire la modul de utilizare mai eficientă a energiei şi cred că trebuie să avem aceeaşi discuţie în legătură cu apa. De aceea am propus acest obiectiv de utilizare cu 10% mai eficientă a apei. Cred că putem învăţa din experienţa pe care o avem în ceea ce priveşte criza energetică şi, de asemenea, cred că trebuie să avem acelaşi parcurs când vine vorba de apă, altfel vom fi în aceeaşi situaţie. Deci, aceasta este o posibilitate, să luăm din sectorul energetic câteva idei care au fost utilizate pentru eficientizare”, a adăugat Jessika Roswall
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.