Târgu Mureş – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunţat, luni, într-o discuţie cu fermierii, că va cere demisia comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, marţi, în cadrul Consiliului de Miniştri.
„România a pus prin Consiliul de Miniştri derogările de la GAEC 7 şi 8 a Regulamentului Uniunii Europene. Susţinerea pe care am avut-o din partea celor 15 state, inclusiv Germania şi Franţa, privind derogările de la GAEC 7 şi 8 şi nerespectarea votului care s-a dat în Consiliul de Miniştri de 70% mă vor face mâine, chiar în Consiliul de Miniştri, ca România, şi-mi asum acest lucru, în calitatea mea de ministru, să-i cer demisia public comisarului pentru că nu respectă un vot dat de 15 state. (…) Noi suntem în perioadă de război, noi suntem afectaţi, cele cinci state, de conflictul care s-a produs de către Rusia împotriva Ucrainei”, a declarat Barbu. (22 ian)
Protestele fermierilor, subiect de dispută între grupurile parlamentare, în plenul Senatului
Bucureşti – Protestele fermierilor şi transportatorilor au făcut obiectul unor dispute între reprezentanţii grupurilor parlamentare din Senat, în plenul întrunit în sesiune extraordinară pentru a discuta ordonanţele de urgenţă privind marcajul fiscal comun pentru motorină şi kerosen şi echivalări de permise pentru circulaţia pe drumurile publice.
„Ministrul Agriculturii şi Guvernul au fost permanent în negocieri. Ceea ce contează cu adevărat sunt dorinţele legitime şi suntem primii care am spus că protestele sunt îndreptăţite pe cererile legitime pe care le-au formulat. Într-adevăr, ar fi fost mult mai uşor şi resurse corespunzătoare, dacă am fi avut acel miliard plus TVA, pe care colegii l-au dat, nesolicitat, pentru vaccinuri. În rest, vă asigurăm şi îi asigurăm şi pe distinşii fermieri că sunt o prioritate pentru Guvernul României”, a afirmat Romaşcanu, liderul grupului parlamentar PSD.
În context, liderul grupului parlamentar liberal, senatorul Daniel Fenechiu, a spus că sarcina politicienilor, pe fondul nemulţumirilor protestatarilor, este aceea de a le analiza şi a le soluţiona pe acelea „care pot fi rezolvate”, în schimb, a criticat cererea USR, susţinând că nu doreşte altceva decât să politizeze şedinţa Senatului.
„(…) din câte constatăm, numărul revendicărilor creşte. (…) Însă, în momentul de faţă, suntem în faţa unei cereri care nu face nimic altceva decât să politizeze o şedinţă a Senatului”, a punctat Fenechiu (22 ian)
Ministrul finanţelor: Unele dintre revendicările protestatarilor trebuie prezentate Comisiei Europene
Bucureşti – Unele dintre revendicările protestatarilor ţin de facilităţile fiscale pe care România s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să le reglementeze, iar revendicările ce ţin de Comisia Europeană trebuie prezentate acesteia, pentru că altfel măsurile s-ar întoarce împotriva dumnealor, a declarat, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
„Zona aceasta de revendicări, care ţine de decizia Comisiei Europene, (…) trebuie prezentate Comisiei Europene (…) pentru că ele vizează atât interesul dumnealor direct (al fermierilor şi transportatorilor – n.r.), dar şi investiţiile strategice ale României în infrastructura de autostrăzi, în modernizarea de şcoli, în infrastructura spitalicească (…) sunt şi tipuri de măsuri care pot să conducă la încurajarea evaziunii fiscale”, a mai spus Boloş.
Pe de altă parte, el a anunţat că reprezentanţii ministerului au fost de acord cu un număr de şase măsuri propuse de protestatari, ca, de exemplu, Legea prevenţiei să fie aplicată numai pentru acele fapte care nu sunt de natură de evaziune fiscală, sau simplificarea procedurală şi partea de digitalizare, pentru care va fi elaborat un pachet de măsuri.
Fermierii şi transportatorii români protestează de mai mult de o săptămână
Bucureşti – Câteva mii de fermieri şi transportatori protestează în România, în aproape toate judeţele ţării, începând din data de 10 ianuarie. Reprezentanţii unor organizaţii agricole reprezentantive au anunţat că nu au nicio o legătură cu protestul spontan anunţat în mediul online, însă au confirmat participarea unor membri din organizaţiile lor.
Principalele revendicări au vizat gravele probleme cu care se confruntă sectorul agricol, în special în ceea ce priveşte atât nivelul subvenţiilor, preţurile asigurărilor obligatorii, politica de taxe a statului român, accizele mari la motorină.
Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) susţine că doar 25% din preţul poliţei RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asigurătorii, în timp ce în alte ţări din UE cheltuielile asiguratorilor sunt cuprinse între 15% şi 30%. Totodată, COTAR susţine că numărul de daune RCA nu a crescut, ci a scăzut semnificativ, din anul 2019 până în anul 2022, de la 400.358 de accidente la 341.470 de accidente.
Fermierii cer compensarea pierderilor cauzate de perturbarea majoră a pieţei cerealelor în urma importului cerealelor ieftine din Ucraina, care, susţin ei, nu respectă standardele UE şi pot pune în pericol siguranţa alimentară, dar şi de tranzitul cerealelor şi oleaginoaselor ucrainene. Aceştia solicită minimum 60 euro/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 euro/fermă şi până la 2,5 milioane euro/IMM din industria agroalimentară.
Protestatarii mai cer subvenţii de 3 euro/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024, aferente pierderilor cauzate de volatilitatea preţurilor de comercializare a cerealelor şi oleaginoaselor în anul agricol 2023, linii de creditare avantajoase, cu garanţii guvernamentale, asigurarea unei competiţii corecte pe piaţa comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce priveşte importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul şi sănătatea consumatorilor europeni.
Pe lista de solicitări se mai află stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil şi rapid al fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici şi medii, în vederea evitării renunţării la activitatea desfăşurată, protejarea pieţei interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea regimului vamal şi respectarea cerinţelor UE în condiţiile în care, potrivit organizaţiei, multe produse ucrainene îşi schimbă originea în Republica Moldova şi Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
Problemele ridicate de agricultori la proteste, discutate în plenul PE într-o dezbatere neprogramată
Strasbourg – Eurodeputaţii au dezbătut, la 17 ianuarie, în plenul Parlamentului European, problemele ridicate de agricultori în timpul protestelor din ultimele zile din întreaga Europă, cerând surse financiare suplimentare de la Comisia Europeană şi un dialog mai bun cu aceştia, precum şi o nouă politică agricolă comună.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat în plenul PE că „dezbaterea vine la momentul oportun şi este foarte necesară”.
El a spus că principala problemă pentru agricultori o reprezintă Rusia şi războiul său de agresiune împotriva Ucrainei şi efectele sale, menţionând că fermierii au primit ajutoare în valoare de 9 miliarde de euro în ultimii doi ani, în contextul în care în 2021 doar 16% din exporturile agricole de pe piaţa europeană proveneau din Ucraina, iar în prezent această cantitate este de 50%.
Eurodeputatul român Daniel Buda a afirmat că sectorul agricol din UE este astăzi afectat de inflaţie, secetă, inundaţii, lipsa forţei de muncă şi războiul din Ucraina.
„Din România şi până în Germania, fermierii şi-au lăsat casa, masa şi familia pentru a-şi striga neputinţa. Mi-aş fi dorit, domnule comisar, să aveţi un mesaj mai clar pentru cei aflaţi astăzi în stradă. Rezerva de criză s-a dovedit a fi insuficientă. De aceea solicit Comisiei Europene să vină cu noi surse financiare care să fie la dispoziţia fermierilor”, a cerut europarlamentarul PNL.
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a avut şi el o intervenţie critică faţă de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
„Domnule comisar, fermierii din ţara mea şi din toată Europa au nevoie de sprijin. Trebuie să coborâţi din turnul de fildeş şi să discutaţi cu ei”, a spus Negrescu, care este vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni.
În ceea ce priveşte fondurile disponibile în prezent pentru agricultură, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, care este raportor pentru bugetul UE pe 2024, a declarat înainte de dezbatere că există o rezervă de 450 de milioane de euro în bugetul UE pe 2024 pentru acest capitol.
„În momentul de faţă, aceasta este suma alocată pentru situaţii neprevăzute în agricultură şi aceştia sunt bani care pot fi mobilizaţi în caz de catastrofă naturală, în caz de secetă, în caz de inundaţii, dacă fermierii sunt afectaţi, dacă există volatilitate mare de preţ, şi adevărul este că în fiecare dintre ultimii ani UE a mobilizat o parte a acestei rezerve pentru a ajuta fermierii”, a afirmat Mureşan într-un briefing la Strasbourg.
El a menţionat că în bugetul Uniunii Europene există încă o mică rezervă, care nu este alocată niciunui domeniu, care în cazuri de forţă majoră poate fi mobilizată. „Dar acea rezervă trebuie să fie suficientă pe tot anul 2024. Dacă folosim toţi banii acum, nu vom mai putea ajuta pe parcursul anului”, a explicat Mureşan.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.