Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Ministrul român al energiei, Bogdan Ivan, a purtat săptămâna aceasta negocieri la Comisia Europeană pentru a obţine amânarea termenului asumat de România privind închiderea minelor şi centralelor pe cărbune, prevăzut pentru sfârşitul anului 2025. Amânarea este necesară pentru a preveni o creştere a preţurilor la energie şi pentru a permite finalizarea proiectelor de înlocuire cu centrale pe gaz.
într-un videoclip publicat la 17 septembrie pe contul său de TikTok, Ivan a subliniat că, în timp ce banii europeni au fost primiţi, proiectele de noi centrale sunt încă pe hârtie, iar închiderea minelor ar avea un impact negativ semnificativ asupra preţului energiei, în condiţiile în care românii plătesc deja aproape cel mai mare preţ al energiei electrice din Europa. Totodată, există şi riscul ca mii de oameni să rămână fără locuri de muncă la CE Oltenia şi în toată Valea Jiului.
Ministrul şi-a exprimat speranţa ca, în baza argumentelor pe care le-a prezentat, Comisia Europeană să înţeleagă şi să accepte amânarea acestui termen. „Este un subiect extrem de important pe care îl tratez ca prioritate zero în această etapă a mandatului meu”, a afirmat Ivan.
Pentru a atinge ţintele de decarbonizare, Romania şi-a asumat închiderea minelor şi a centralelor pe cărbune, un proces programat să se finalizeze la sfârşitul anului 2025. Însă Ivan a avertizat în repetate rânduri că oprirea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia şi din Valea Jiului ar genera o vulnerabilitate energetică majoră pentru România şi ar duce la creşterea preţului energiei cu cel puţin 30%. El propune stoparea închiderii minelor şi a centralelor pe cărbune, cel puţin până în 2030, timp în care să fie construite noi centrale pe gaz care să preia sarcina de producţie.
Închiderea minelor şi centralelor pe cărbune din România este parte a angajamentelor luate de ţară în cadrul politicilor europene de decarbonizare, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi tranziţia către surse de energie mai curate şi mai sustenabile. Aceste măsuri sunt strâns legate de obiectivele Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice, incluzând atingerea neutralităţii climatice până în 2050, precum şi reducerea emisiilor de CO2 cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelurile din 1990.(17.9.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.