Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Nicuşor Dan a declarat luni, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului în care a depus jurământul de învestire în funcţia de preşedinte al României, că este nevoie de consolidarea relaţiilor trans-atlantice – Parteneriatul strategic cu SUA, participarea României la NATO, participarea la dialogul între Uniunea Europeană şi NATO, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.
Referindu-se la obiectivele de politică externă, el a subliniat că este nevoie, totodată, de participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependenţelor critice în ceea ce priveşte energia, tehnologia şi lanţurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în faţa războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
Legat de posibilitatea ca României să-i fie suspendate plăţile din Programul de Coeziune şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) dacă nu vor fi luate măsuri pentru reducerea deficitului până la 4 iunie, Nicuşor Dan a spus că „e discuţie în curs cu Comisia Europeană”.
„Eu sunt foarte, foarte optimist că oamenii de acolo dau credit noii puteri de la Bucureşti, pentru că nu poţi să faci în câteva zile ce nu s-a făcut în câţiva ani. Riscul nu este… până la fonduri europene, discuţia e îndepărtată. Problema este de credibilitate a noastră pe pieţele financiare şi în zona de investiţii. Problema este rata mare a dobânzii pe care noi o plătim în momentul ăsta. Şi ceea ce trebuie să facem e să dăm un plan, cum am spus, 2025-2026, din care să rezulte şi să reducă deficitul şi să dea şi un plan de stabilitate”, a explicat Nicuşor Dan.
Comisia Europeană urmează să evalueze stadiul în care se află statele membre în ce priveşte reducerea deficitelor bugetare, iar România riscă suspendarea de fonduri europene, având în vedere că nu şi-a îndeplinit o serie de angajamente, cum este cel privind reforma fiscală.
Potrivit Comisiei Europene, deficitul public general al României a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creşteri foarte mari ale salariilor şi pensiilor publice.
În declaraţii făcute la 24 mai cu ocazia participării la Congresul Studenţilor din România, „Student în Uniunea Europeană”, Dan a afirmat că există înţelegere la nivelul Comisiei Europene cu privire la reformele fiscale pe care România trebuie să le facă, în sensul „că nimeni nu se aşteaptă”, ca măsuri ce nu au fost luate în ultimii trei-patru ani să fie adoptate în trei săptămâni.(26.5.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.