Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Dialogul structurat al Comisiei Europene cu Parlamentul European legat de eventuala tăiere a fondurilor UE pentru România din cauză că nu şi-a respectat angajamentele privind reducerea deficitului bugetar va începe pe 3 noiembrie, a anunţat marţi eurodeputatul din partea partidului Uniunea Salvaţi România (USR) Dan Barna, care a catalogat acest proces drept unul „foarte important”.
Dan Barna a făcut anunţul în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români la Bruxelles, precizând că la dialogul structurat vor participa membri din Comisia pentru dezvoltare regională (REGI), în care este membru supleant, din Comisia pentru afaceri economice (ECON) şi din Comisia pentru bugete (BUDG).
„Practic, Comisia analizează măsurile pachetelor propuse de Guvernul României şi în ce grad acestea permit continuarea mecanismelor de finanţare şi alocare de fonduri aşa cum sunt ele prevăzute, sau sunt necesare ajustări. Este o ocazie, în cadrul acestui dialog structurat, ca noi, europarlamentarii români prezenţi aici în Parlamentul European, să sprijinim cât mai mult poziţia României pentru a nu ajunge în situaţia de tăiere de fonduri. Asta se va întâmpla pe parcursul lunii noiembrie, e un proces foarte important”, a declarat Barna, care este vicepreşedinte al grupului Renew din PE.
Poziţia Parlamentului nu este obligatorie şi decizia finală va aparţine Comisiei Europene.
România se află din 2020 în procedura de deficit excesiv (PDE), mecanism menit să asigure faptul că statele membre ale UE menţin disciplina bugetară a guvernelor lor sau revin la aceasta.
Comisia Europeană a constatat în iunie 2025 că ţara nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta deficitul şi a îndeplini ţinta de reducere până în 2030. La recomandarea Comisiei, Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) a decis în iulie revizuirea traiectoriei corective şi a solicitat României măsuri concrete care să fie adoptate până pe 30 iunie 2025 şi implementate până pe 15 octombrie 2025, stabilind limite pentru creşterea cheltuielilor nete în vederea reducerii şi încheierii deficitului excesiv. Astfel, România ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030, conform unui comunicat de presă din 8 iulie al Consiliului UE.
Statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară conform tratatelor UE, în sensul că deficitul lor nu ar trebui să depăşească 3% din produsul lor intern brut (PIB), iar datoria lor nu ar trebui să depăşească 60% din PIB. Dacă până la termenul-limită nu au fost luate măsuri eficiente sau dacă statul membru nu respectă recomandările, Consiliul poate impune sancţiuni.
Premierul Ilie Bolojan a efectuat luni o vizită de lucru la Bruxelles unde a discutat cu comisarul european pentru Economie şi Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre situaţia macroeconomică şi fiscală a României, subliniind la finalul întrevederii că Guvernul de la Bucureşti va continua reformele necesare pentru a consolida stabilitatea şi a asigura sustenabilitatea finanţelor publice.(23.9.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.