Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Extinderea Spaţiului Schengen nu va fi discutată la Consiliul JAI de la începutul lunii decembrie în condiţiile în care Olanda nu şi-a exprimat oficial poziţia faţă de Bulgaria după alegerile care au avut loc recent, a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.
„Guvernul olandez, care a avut anul trecut o poziţie faţă de Bulgaria, urmează să se pronunţe în Parlament şi Parlamentul să se pronunţe cu privire la această chestiune. Această procedură din Parlamentul olandez coincide cu data la care va avea loc Consiliul JAI. Este imposibil să poţi discuta tranşant în Consiliul JAI din 4 – 5 decembrie chestiunea, până când Guvernul olandez nu o să-şi precizeze poziţia faţă de Bulgaria”, a explicat ministrul.
Acesta nu a exclus ca subiectul să fie pus pe ordinea de zi în altă reuniune JAI în luna decembrie.
Totodată, Predoiu a subliniat că în ultimul an „România a reuşit o performanţă notabilă” în privinţa protecţiei frontierelor: „Au scăzut toate cifrele de migraţie ilegală, la toate frontierele, în special la frontiera de vest, unde era o problemă. Frontiera cu Serbia a cunoscut o descreştere a cifrelor de migraţie ilegală cu până la 90%”.
În acest context, el a declarat că „nu mai există niciun fel de poziţie oficială a vreunui stat membru european care să pună în cauză performanţa României în materie de combatere a migraţiei ilegale şi protecţie a frontierei”. (29 noiembrie)
Ministru austriac: Atât Austria, cât şi România ar beneficia considerabil de pe urma aderării României la Schengen
Bucureşti – Aderarea României la Shengen ar avea beneficii atât pentru Austria, cât şi pentru România şi ar aduce avantaje pentru multe companii, potrivit ministrului austriac al Afacerilor Sociale, Sănătăţii, Îngrijirii şi Protecţiei Consumatorilor, Johannes Rauch.
„Atât Austria, cât şi România ar beneficia considerabil de pe urma aderării României la Schengen. Ar exista avantaje pentru multe companii şi ar fi, de asemenea, o mare uşurare pentru cei 30.000 de îngrijitori care lucrează 24 de ore pe zi şi de care depind mii de familii din Austria”, a scris Johannes Rauch pe Twitter.
Aceasta a avut marţi o întâlnire cu ministrul român al Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.(28 noiembrie)
România şi Bulgaria continuă să îşi coordoneze demersurile pentru aderarea la Schengen
Bruxelles – Ministrul de externe Luminiţa Odobescu a avut o întrevedere cu viceprim-ministrul şi ministrul afacerilor externe al Republicii Bulgaria, Mariya Gabriel, în contextul unei aprofundări tot mai accentuate a relaţiilor româno-bulgare, marcate în acest an de semnarea Parteneriatului Strategic bilateral. Cei doi demnitari au abordat subiectul prioritar al aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, convenind asupra necesităţii continuării coordonării demersurilor pe această temă. Cei doi oficiali au evidenţiat cooperarea strânsă în domeniul apărării şi securităţii, în special în actualul context securitar complicat de la Marea Neagră. (29 noiembrie)
Un raport cu elemente cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, a fost aprobat în Comisia pentru Afaceri Constituţionale din Parlamentul European
Bruxelles – Raportul realizat de eurodeputatul Victor Negrescu, ce are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituţionale din Parlamentul European. Raportul prevede condiţionarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale şi include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene.
În cadrul raportului, se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe raţiuni pur politice este regretabilă şi cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituţional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituţional şi cooperării sincere în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenţie sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu şi posibilităţii invalidării acestuia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportate la tratatele şi valorile europene, dar şi la drepturile cetăţeneşti, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu.
Totodată, mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă şi în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea ţării noastre la zona de liberă circulaţie. (28 noiembrie)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.