Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Planul Bugetar-Structural al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv au fost aprobate marţi în Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), care a avut loc Bruxelles.
România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie iar proiectul de buget care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi o abordare prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu, a declarat ministrul finanţelor Tanczos Barna.
Potrivit acestuia, planul fiscal bugetar urmăreşte stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investiţiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 şi creând premisele sustenabilităţii finanţelor publice.
La rândul său, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, a explicat că, datorită acestui plan, se evită presiunea unei ajustări accelerate sau adoptarea unor măsuri dramatice.
„Fără un plan aprobat, România ar fi fost obligată să ajusteze deficitul bugetar rapid, pe o perioadă de patru ani. Tăieri masive de cheltuieli, blocarea investiţiilor în spitale şi drumuri, creşteri masive de taxe – acestea ar fi fost consecinţele unei ajustări impuse de Comisia Europeană. O astfel de situaţie ar fi pus o povară uriaşă pe umerii cetăţenilor şi ar fi frânat dezvoltarea ţării”, a precizat Boloş.
Pentru mediul de afaceri planul fiscal protejează cota unică, Comisia Europeană fiind de acord cu argumentele că statul nu trebuie să penalizeze succesul economic. De asemenea, datorită planului sunt protejate fondurile europene, deoarece, conform regulilor europene, nerespectarea tratatului fiscal ar fi dus la suspendarea accesului la fonduri europene.
Planul securizează şi sprijinirea investiţiilor, inclusiv a IMM-urilor din România prin scheme de ajutor de stat, pentru întreprinderile mici şi mijlocii orientate în special către industria prelucrătoare, care vor crea noi locuri de muncă şi vor stimula creşterea economică.
Pe de altă parte, mai semnalează ministrul, prin acest plan se menţine credibilitatea internaţională, în contextul în car nerespectarea angajamentelor fiscale ar fi dus la scăderea ratingului de ţară, ceea ce ar fi făcut împrumuturile mai scumpe şi mai greu de accesat.(21.1.2024)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.