Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, în marja Conferinţei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), disponibilitatea României de a colabora cu cei interesaţi şi cu toţi cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale. El a punctat importanţa procesului de adaptare la schimbările climatice şi necesitatea creşterii eforturilor de a proteja cetăţenii de consecinţele acestora, arătând că pot fi aplicate mai multe măsuri, printre care îmbunătăţirea gestionării riscurilor asociate dezastrelor şi a sistemelor de alertă timpurie – esenţială pentru a minimiza pierderile umane, naturale şi materiale, pentru reducerea costurilor economice şi sociale şi care protejează, totodată, sănătatea şi siguranţa cetăţenilor. În context, şeful statului a subliniat necesitatea îmbunătăţirii accesului la educaţia privind riscurile schimbărilor climatice şi reducerea lor, reiterând faptul că educaţia este o parte esenţială a procesului de prevenire, pregătire şi răspuns eficient la dezastrele naturale amplificate de schimbările climatice.
”În acest sens, în România propunem măsuri precum o platformă digitală cu resurse educaţionale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului şcolar, precum şi o reţea de şcoli verzi şi o infrastructură educaţională sustenabilă”,
a mai spus Iohannis, la COP27.
Pentru România este foarte important să participe la discuţiile din cadrul COP27 referitoare la Programul de lucru Glasgow – Sharm-el-Sheikh (Glasgow-Sharm el-Sheikh Work Programme), atât prin prisma faptului că ţara noastră susţine diverse proiecte şi iniţiative privind adaptarea şi atenuarea în ţările în curs de dezvoltare, cât şi ca urmare a faptului că România este angajată în consolidarea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţii faţă de schimbările climatice. (8 nov)
Acord asupra împărţirii eforturilor pentru reducerea emisiilor
Bruxelles – În timp ce COP27 este în plină desfăşurare, negociatorii Parlamentului European şi cele 27 de state au aprobat obiective constrângătoare de reduceri anuale de emisii pentru sectoare (transport rutier, încălzirea clădirilor, agricultură, mici instalaţii industriale) reprezentând circa 60% din emisiile totale ale UE. Aceste obiective variază în funcţie de PIB pe cap de locuitor şi de raportul cost-eficienţă. Pentru sectoarele implicate, UE ar trebui să-şi reducă în total emisiile cu 40% până în 2030. Ţările care au dificultăţi în a-şi atinge obligaţiile vor putea cumpăra „cote” de emisii de la statele care se descurcă mai bine decât anticipau, în limita a 10% din cotele pentru 2021-2025, şi de 15% pentru 2026-2030. (9 nov)
Tanczos: România va susţine poziţia UE privind combaterea cauzelor şi efectelor încălzirii globale
Bucureşti – România sprijină efortul Uniunii Europene de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, iar atingerea ţintelor, chiar dacă sunt stabilite şi la nivel naţional, nu se pot realiza individual, susţine ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
„Atingerea ţintelor, chiar dacă sunt stabilite şi la nivel naţional, nu se pot realiza individual. România va susţine poziţia UE. UE este liderul global al ambiţiilor şi în acest moment arată calea pentru reducerea impactului schimbărilor climatice. Totodată, arată modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră, care generează aceste probleme de mediu. (…) România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea”, a declarat Tănczos. (10 nov)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.