Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Anul acesta, economia europeană şi-a pierdut avântul în contextul unui cost ridicat al vieţii, al cererii externe scăzute şi al înăspririi politicii monetare. Deşi se preconizează că activitatea economică se va redresa treptat în viitor, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene revizuiesc creşterea PIB-ului UE în scădere faţă de proiecţiile din vară. Se estimează că inflaţia a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii doi ani în zona euro în luna octombrie şi va continua să scadă în perioada analizată în previziuni.
Creşterea economiei româneşti va încetini la 2,2% în 2023
Bruxelles – Comisia Europeană a revizuit în jos estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,2% cât anticipa în mai, la 2,2%, din cauza inflaţiei ridicate care limitează veniturile reale disponibile, a înăspririi condiţiilor financiare şi cererii externe, conform previziunilor economice de toamnă.
Conform noilor previziuni, economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 2,2% în 2023 şi de 3,1% în 2024, mai puţin decât avansul de 3,2% în 2023, respectiv 3,5% în 2024 prognozat în previziunile economice de primăvară.
„Creşterea reală a PIB-ului este prognozată să accelereze la 3,1% în 2024 şi 3,4% în 2025, susţinută de creşterile solide ale veniturilor disponibile, diminuării impactului de pe urma majorării dobânzilor şi rezistenţei consumului şi investiţiilor publice. În timp ce consumul privat este aşteptat să încetinească, investiţiile vor rămâne principalul contributor la creşterea PIB pe parcursul intervalului de prognoză”, se arată în raportul executivului comunitar.
În ceea ce priveşte deficitul guvernamental, prognoza de toamnă a Comisiei Europene estimează că acesta este posibil să ajungă la 6,3% din PIB în 2023, acelaşi nivel ca şi în 2022. În acest caz, este vorba de o revizuire semnificativă în sus faţă de deficitul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară.
Executivul comunitar se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 5,3% în 2024 şi la 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie implementate în luna ianuarie 2024. „Efectul de reducere a deficitului al pachetului de consolidare fiscală ar urma să fie contracarat parţial de o creştere robustă a cheltuielilor cu personalul. Prognoza nu include şi potenţialul cost pe termen scurt al reformei pensiilor care este pregătită în acest moment”, precizează Comisia Europeană.
Cu privire la inflaţie, executivul comunitar estimează că în condiţiile în care inflaţia de bază este una rezistentă şi deasupra inflaţiei totale în 2023, tendinţa de scădere a inflaţiei totale va lua având abia în 2024 şi 2025, când ar putea să reintre în intervalul ţintă al BNR. Pentru acest an, Comisia Europeană se aşteaptă la scădere modestă o inflaţiei până la 9,8%, de la o medie de 12% în 2022, urmând să scadă până la 5,9% în 2024 şi 3,4% în 2025. (15 noiembrie)
Creşterea economiei UE va fi mai lentă decât s-a estimat
Bruxelles – Estimările s-au înrăutăţit şi în ceea ce priveşte creşterea economiei UE şi a zonei euro în 2023 şi 2024, pe fondul pierderii dinamismului.
„Acesta este un an dificil pentru economia UE, al cărei ritm de creştere a fost frânat de impactul războiului din Ucraina, de cererea globală slabă şi de inflaţia ridicată”, a declarat vicepreşedintele CE Valdis Dombrovskis.
În 2023, PIB-ul UE şi al zonei euro ar urma să crească cu 0,6%, mai puţin cu 0,2 puncte procentuale decât estima anterior Comisia Europeană.
„În urma creşterii extrem de slabe din acest an, ne aşteptăm la o redresare modestă în 2024, sprijinită de piaţa solidă a forţei de muncă şi atenuarea inflaţiei”, a explicat Dombrovskis.
În 2024, Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere a economiei UE de 1,3%, şi a zonei euro de 1,2%. Deşi presiunile provocate de inflaţia şi dobânzile ridicate se atenuează, PIB-ul UE şi al zonei euro ar urma să crească cu 1,7% şi, respectiv, cu 1,6% în 2025.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei ar urma să scadă de la 5,6% în 2023 la 3,2% în 2024, în timp ce în UE rata anuală a inflaţiei ar urma să scadă de la 6,5% în 2023 la 3,5% în 2024. (15 noiembrie)
Noi ţări candidate incluse pentru prima dată în previziuni
Bruxelles – Aceste previziuni economice de toamnă acoperă pentru prima dată Bosnia şi Herţegovina, Republica Moldova şi Ucraina, cărora Consiliul European le-a acordat anul trecut statutul de ţări candidate la UE.
În Ucraina, economia a dat dovadă de o rezilienţă remarcabilă în 2023. Creşterea ar urma să ajungă la 4,8 % în 2023, la 3,7 % în 2024 şi la 6,1 % în 2025, după o prăbuşire cu 29 % în 2022 în urma invaziei la scară largă a Rusiei.
Această redresare poate fi atribuită recoltelor excepţionale şi stimulentelor guvernamentale susţinute de sprijinul ferm al partenerilor internaţionali, precum şi angajamentului autorităţilor de a asigura stabilitatea macrofinanciară.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro. (15 noiembrie)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.