Bucureşti – Oamenii văd diferenţa între ce este pe malul stâng şi malul drept al Nistrului, calitatea serviciilor, veniturile, oportunităţile pe care le oferă Uniunea Europeană, libertatea de circulaţie pentru tineri, a spus politicianul, al cărui partid a câştigat alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. „Pentru noi a fost un pic surprinzător, aproape 40% din votanţii din stânga Nistrului au o opţiune proeuropeană, ceea ce este un indicator bun”, a mărturisit Grosu.
În plus, peste 80% din ce se produce în regiunea transnistreană este exportat pe piaţa Uniunii Europene. „Celor de acolo le place să facă comerţ cu Uniunea Europeană (UE), pentru că e o piaţă sustenabilă, vandabilă, sigură, care respectă angajamentele, predictibilă, cu putere de cumpărare”, a declarat Igor Grosu într-un interviu pentru AGERPRES.
În acest context, el a estimat că sunt premise ca integrarea Republicii Moldova în UE să ducă la soluţionarea problemei transnistrene, un conflict îngheţat care persistă de la începutul anilor ’90.
Transnistria este o regiune separatistă din estul Republicii Moldova, situată pe malul stâng al Nistrului, care şi-a autoproclamat independenţa la începutul anilor ’90, în urma unui conflict armat cu autorităţile de la Chişinău. Deşi nu este recunoscută internaţional, inclusiv de Rusia, Transnistria funcţionează de facto ca un teritoriu separat, cu propriile instituţii, forţe armate şi o profundă influenţă rusă. Autorităţile moldovene nu exercită control efectiv asupra regiunii. În acest context, în discuţiile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, apare tot mai des întrebarea dacă procesul de integrare ar putea continua şi chiar finaliza fără reintegrarea prealabilă a Transnistriei.
„În cazul nostru putem vorbi despre două scenarii. Într-un pas, cu întreg teritoriul Republicii Moldova, sau în doi paşi, teritoriul controlat de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova şi, la o etapă ulterioară, al doilea pas, teritoriul din stânga Nistrului. (…) Totul va depinde de mai mulţi factori şi de viteza cu care noi o să ne mişcăm în procesul de aderare la Uniunea Europeană. (Un factor sunt) reformele, pentru că oamenii într-un final judecă prin prisma confortului, accesibilităţii serviciilor, perspectivelor pe care le oferă un mal sau altul al Nistrului”, a detaliat preşedintele PAS.
Întrebat dacă a discutat cu oficialii europeni despre posibilitatea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără Transnistria, Igor Grosu a răspuns: „Evident că am discutat. Există şi un precedent în cadrul Uniunii Europene. Vorbim despre Cipru”.
Referitor la perspectiva aderării R. Moldova la UE la pachet cu Ucraina, preşedintele PAS a spus că ambele ţări merită să fie membre ale UE, merită să aibă acelaşi start, să poată începe împreună negocierile, dar ulterior fiecare să îşi seteze viteza cu care negociază cele şase clustere.
El a subliniat că la alegerile parlamentare cetăţenii şi-au confirmat opţiunea proeuropeană cu o majoritate clară, „nu la limită, şi în ţară, şi în afară”. „Acum e nevoie de o decizie politică asumată, sper ca într-un timp foarte apropiat să avem o decizie ca să putem deschide negocierile”, a spus Grosu. (10.10.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.