Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8%, precum şi menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. Totodată, a stabilit păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni însă există şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei care decurg din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată recent de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului. Cea mai recentă prognoză pe termen mediu anticipa scăderea inflaţiei la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023.
Factorii determinanţi ai descreşterii sunt ameliorarea funcţionării lanţurilor globale de producţie/aprovizionare, alături de amplele corecţii descendente consemnate în ultimele trimestre de cotaţiile unor mărfuri, mai ales ale energiei, ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros. Cu toate acestea, incertitudini şi riscuri la adresa actualei perspective a inflaţiei decurg totuşi din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată recent de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, decurg din prelungirea războiului din Ucraina şi a sancţiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi asupra economiilor principalilor parteneri comerciali.
Membrii Consiliului subliniază importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, atragerea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei.
Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă şi-a accelerat descreşterea în aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum, în principal pe seama decelerării creşterii preţurilor celor de uz curent. Activitatea economică şi-a încetinit peste aşteptări creşterea în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1% în precedentele trei luni, evoluţie ce face probabilă o restrângere ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval faţă de cea anticipată, arată banca centrală.
De asemenea, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022, dar cu precădere pe seama variaţiei stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să îşi accelereze creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exportul net şi-a mărit relativ modest aportul negativ la creşterea PIB, în condiţiile în care descreşterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.