go to the original language article
Bruxelles (ANSA) – Grecia preia președinția Eurogrupului, coordonarea miniștrilor de Finanțe din zona euro. Pentru Atena, numirea lui Kyriakos Pierrakakis are gustul unei revanșe istorice: țara care a fost epicentrul crizei datoriei suverane și al memorandumurilor impuse de Troika se regăsește astăzi la cârma organismului care, la acea vreme, marca fiecare etapă a redresării sale. O adevărată inversare a rolurilor.
Cu atât mai mult cu cât Eurogrupul definește orientarea politicilor bugetare ale țărilor din zona euro, iar președintele conduce, de drept, și Consiliul guvernatorilor Mecanismului european de stabilitate (Mes), fostul fond „salva-stati” conceput chiar în urma crizei grecești.
Alegerea a venit la finalul unei curse rămase deschise până în ultimul moment cu belgianul Vincent Van Peteghem, dat favorit în ajun și poate penalizat de rezistențele Belgiei privind împrumutul de Reparație pentru Ucraina. Să fi dat o turnură partidei ar fi putut anunțul ministrului german Lars Klingbeil, care, înaintea reuniunii, și-a declarat sprijinul pentru candidatul grec.
Odată ce cifrele au fost conturate, retragerea contracandidatului pentru a favoriza unanimitatea a urmat practica informală a Eurogrupului. Numirea lui Pierrakakis este un pas politic cu o puternică valoare simbolică: Grecia va conduce organismul care, în urmă cu paisprezece ani, era punctul nevralgic al tensiunilor legate de negocierile cu Comisia, BCE și FMI.
Erau anii planurilor „lacrimi și sânge”, ai tăierilor, ai reformelor impuse și ai discuțiilor care au marcat profund societatea greacă. Astăzi, situația s-a schimbat. Din 2018, Atena este în afara programelor de asistență, a recâștigat încrederea piețelor, a readus creșterea și investițiile și a redus datoria mai rapid decât mulți parteneri europeni.
Schimbarea a trecut și prin digitalizarea statului, condusă chiar de Pierrakakis în calitate de ministru al Inovației. Profilul noului președinte, 42 de ani, din Noua Democrație, PPE, reflectă această transformare: informatician, cu două mastere între Harvard și MIT, implicat în roluri tehnice în primele negocieri cu creditorii, a revenit în politică în 2019 cu obiectivul de a moderniza aparatul de stat.
Sosirea sa la conducerea Eurogrupului rupe o tradiție care, de la Juncker la Dijsselbloem, de la Centeno la Donohoe, a văzut întotdeauna la președinție miniștri din țări ale Europei de Nord sau de Vest (11 decembrie).