Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.

Bucureşti – Premierul Marcel Ciolacu afirmă că aderarea României la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime este „o reuşită binemeritată de ţara noastră ca membru al UE” şi că există un plan guvernamental clar şi ferm asumat pentru aderarea completă până la sfârşitul anului.

         „Am convingerea că prin seriozitate şi stabilitate vom realiza acest obiectiv, aşa cum am reuşit alte două proiecte majore – aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană – şi cum ne pregătim pentru a face parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, declară Ciolacu într-un mesaj postat pe Facebook.

         După 13 ani de aşteptare, Bulgaria şi România au devenit state membre ale spaţiului Schengen la 31 martie, cu excepţia notabilă a frontierelor terestre, ca urmare a opoziţiei Austriei, care consideră spaţiul de liberă circulaţie nefuncţional pentru a fi extins mai mult. De la această dată normele Schengen (inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen) se aplică în ambele ţări, iar controalele la frontierele aeriene şi maritime interne sunt eliminate.

         Excluşi din proces, transportatorii rutieri din România şi Bulgaria deplâng pierderi financiare colosale. Însă atât Sofia, cât şi Bucureştiul au avertizat că nu va exista cale de întoarcere.

         Ministrul român al afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a explicat că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, dar s-a declarat convins că procesul este ireversibil.

         „Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe. Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, a spus el. (31.03.2024)

Următorul obiectiv – eliminarea controalelor şi la frontierele terestre

”Următorul pas este eliminarea controalelor şi la frontierele terestre interne. Discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta. Şi vă asigur că aceasta este prioritatea pentru sfârşitul mandatului meu”, a susţinut comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată într-un comunicat de presă publicat de Reprezentanţa sa în România.

         Consiliul UE va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România şi celelalte ţări Schengen. Comisia va continua să ofere Preşedinţiei Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024, se arată în comunicatul de presă publicat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

         Încă din 2011, Comisia a confirmat, în rapoartele de evaluare Schengen, că Bulgaria şi România au îndeplinit toate cerinţele pentru a face parte pe deplin din spaţiul Schengen. Comisia a sprijinit activ acest proces.

         Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetăţenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Ţările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Spaţiul Schengen nu doar că facilitează libera circulaţie a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore şi economiei europene. (30.03.2024)

Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.