Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bruxelles – Există şanse destul de bune pentru finalizarea parcursului Schengen pentru România încă în acest an, a declarat preşedintele român, Klaus Iohannis, miercuri, la New York, întrebat de presa română dacă aşteaptă o decizie favorabilă până la sfârşitul anului, în condiţiile în care probabil portofoliul de afaceri interne în Comisia Europeană va merge la Austria, singura ţară care s-a opus integrării depline a României în Schengen.
Deşi a recunoscut că nu există garanţii, Iohannis a dat asigurări că autorităţile române sunt foarte angajate în acest demers.
România, alături de Bulgaria, a aderat la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, în urma unei decizii luate în Consiliul UE, unde nu a existat unanimitate şi pentru aderarea cu frontierele terestre. Pentru realizarea celui de al doilea pas al aderării depline al celor două state la Schengen este necesară o nouă decizie politică în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.
”Consiliul va trebui să ia o decizie suplimentară pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne între Bulgaria, România şi alte ţări Schengen. Comisia va continua să furnizeze tot sprijinul necesar preşedinţiei Consiliului pentru a asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în 2024”, a declarat joi pentru AGERPRES un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
„Comisarii nu îşi reprezintă statul membru de origine, ci lucrează pentru a contribui la proiectul UE, în interesul tuturor cetăţenilor europeni”, a adăugat purtătorul de cuvânt, comentând distribuirea portofoliilor comisarilor europeni.
Eurodeputatul Victor Negrescu (S&D), vicepreşedinte al Parlamentului European, a declarat că România a dovedit, prin aderarea pe cale aeriană şi maritimă la spaţiul Schengen, că poate îndeplini cu brio cerinţele acestei zone de liberă circulaţie. ”Mai mult decât atât, am finalizat o serie de proiecte-pilot împreună cu Comisia Europeană, cu rezultate excelente privind combaterea migraţiei ilegale, mai ales la frontiera noastră cu Serbia, unde au existat înainte anumite probleme semnalate de executivul european. De aceea, cred că România poate să fie parte din soluţia comună la această problemă, la care trebuie să găsim o rezolvare”, a explicat el.
În opinia acestuia, situaţia generată de controalele suplimentare introduse recent de Germania la frontiere generează anumite tensiuni la nivelul mecanismelor de coordonare din spaţiul Schengen, dar nu ar trebui să afecteze România şi aderarea cu frontierele terestre la zona de liberă circulaţie.
Spaţiul Schengen include 29 de ţări europene, majoritatea membre ale UE, şi permite circulaţia liberă, fără controale, pentru aproximativ 420 de milioane de persoane. (26.09.2024)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.