Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – România va produce, în anii următori, energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
„România va fi independentă energetic. (…) Nu se închide nimic din ceea ce funcţionează.(…) investim într-o nouă centrală care va produce energie electrică folosind gaz românesc”, a punctat el, amintind decizia autorităţilor de a investi într-o centrală nouă care va produce energie electrică folosind gaz românesc, dar şi că ţara noastră a început să extragă gaze din Marea Neagră, inclusiv pentru producerea de energie electrică, iar împreună cu partenerii strategici americani, canadieni şi francezi construieşte reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi cu americanii SMR-uri. ( 9 iul)
De altfel, premierul Nicolae Ciucă a declarat, în contextul întâlnirii cu cu John Hopkins, preşedinte şi CEO al NuScale, că prin dezvoltarea proiectelor din domeniul nuclear şi al gazului natural va fi valorificat potenţialul României de a deveni un hub energetic în regiune. În cadrul discuţiilor a fost subliniată importanţa iniţiativei „Parteneriat Global pentru Infrastructură”, lansată în cadrul Summit-ului G7, şi alocarea grantului în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale. (7 iul)
Reducerea livrărilor de gaze ruseşti are ca efect folosirea unor combustibili mai poluanţi
Diminuarea livrărilor de gaze prin conducta Nord Stream 1 vine într-un moment în care Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, care a umflat facturile şi a forţat companiile să caute modalităţi de conservarea a energiei. Analiştii au avertizat că o reducere prelungită a livrărilor de gaze din Rusia, şi cu atât mai mult o oprire completă a livrărilor, ar pune în pericol programul de umplere a depozitelor de gaze înainte de venirea iernii, când consumul atinge nivelul de vârf. În întreaga Europă, companiile au recurs la combustibili mai poluanţi decât gazele în condiţiile în care au dat prioritate costurilor provocate de întreruperea activităţii şi creşterii costurilor la energie faţă de obiectivele mai îndelungate precum trecerea la combustibili fără emisii de carbon. (11 iul)
Parlamentul Germaniei a deschis calea pentru majorarea producţiei de electricitate pe bază de cărbune, în pofida temerilor legate de mediu, autorităţile de la Berlin încercând astfel să reducă consumul de gaze. Germania va folosi o cantitate mai redusă de gaze în vederea producerii de electricitate şi va utiliza centralele, care sunt în prezent disponibile doar într-o mică măsură, sunt pe punctul de a fi închise sau sunt în aşteptare. De asemenea, Parlamentul Germaniei a decis să faciliteze opţiuni de ajutor de stat pentru companiile energetice care se confruntă cu dificultăţi, cum ar fi Uniper. (8 iul)
Companiile franceze mari consumatoare de energie au decis să îşi accelereze planurile de rezervă şi să îşi convertească boilerele pe gaze pentru a putea funcţiona pe petrol, în ideea de a evita o criză care ar putea apărea în eventualitatea unor noi reduceri ale livrărilor de gaze ruseşti care ar conduce la întreruperi în aprovizionarea cu electricitate.
Franţa se bazează pe energia nucleară pentru aproximativ 70% din producţia de electricitate, ceea ce înseamnă că are o dependenţă direct de gazele ruseşti mai mică decât ţara vecină Germania. Cu toate acestea, producătorul de electricitate controlat de stat EDF are probleme în a acoperi necesarul Franţei pentru că multe dintre reactoarele sale sunt oprite, ceea ce pune presiune asupra restului sectorului energetic. Guvernul de la Paris se pregăteşte de o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti, pe care o vede ca fiind cel mai probabil scenariu în planificarea sa, a afirmat ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire. (10 iul)
Austria şi Luxemburg contestă includerea gazului şi a energiei nucleare în lista energiilor sustenabile
Bruxelles – Parlamentul European a votat etichetarea ca durabilă a energiei din surse gaziere şi nucleare, în cadrul clasificării UE pentru finanţare ecologică. Propunerea are rolul de a dirija investiţiile private în sensul atingerii obiectivului Uniunii Europene pentru anul 2050 – emisie „netă zero” de gaze cu efect de seră.
Austria şi Luxemburg au anunţat că vor contesta iniţiativa Comisiei Europene, aprobată de Parlamentul European, de etichetare ca sustenabile a investiţiilor ce privesc gazul natural şi energia nucleară. (6 iul)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.