Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Dimensiunea socială a viitorului cadru financiar multianual al UE trebuie să rămână o prioritate, a avertizat vineri, la Bucureşti, vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, la conferinţa de nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivităţii economice incluzive şi a rezilienţei în întreaga Europă”.
Oficialul european a subliniat că, în contextul presiunilor geostrategice şi al investiţiilor sporite în apărare şi competitivitate, riscul marginalizării agendei sociale este real, iar Uniunea trebuie să demonstreze în continuare cetăţenilor că investeşte în oameni, educaţie şi servicii publice. „Trebuie să continuăm să arătăm oamenilor că ne luptăm cu sărăcia şi cu creşterea costurilor vieţii, pentru ca acestea să nu devină arme împotriva proiectului european”, a spus Mînzatu.
În faţa responsabililor europeni pentru politica de coeziune, ea a prezentat propunerea Comisiei ca minimum 14% din viitorul buget multianual 2028-2034 să fie direcţionat către cheltuieli sociale, considerând această ţintă „o garanţie” pentru investiţii noi în educaţie, competenţe şi programe de sprijin pentru lucrători. „Structurile productive se schimbă. Oamenii trebuie ajutaţi să se repoziţioneze”, a punctat comisarul.
Mînzatu a insistat şi asupra necesităţii unor programe ferme de combatere a sărăciei, avertizând că vulnerabilităţile sociale se traduc în vulnerabilităţi de securitate internă. În acelaşi timp, ea a pledat pentru găsirea unor soluţii care să permită cetăţenilor să studieze şi să lucreze „acasă”, fără presiunea emigrării pentru acces la servicii de calitate.
Folosind România drept exemplu al transformărilor pozitive aduse de politica de coeziune în cei 18 ani de la aderare, comisarul a subliniat că modernizarea acestei politici este necesară, însă statele membre o privesc diferit. „Avem pe masă un buget de aproape două trilioane de euro, fără precedent. Trebuie să decidem dacă vrem o politică de coeziune puternică”, a afirmat ea, menţionând că România ar urma să beneficieze de peste 60 de miliarde de euro.
Conferinţa de la Bucureşti are loc în contextul discuţiilor europene privind arhitectura financiară post-2027 şi oferă statelor membre cadrul pentru a contura direcţiile strategice ale perioadei de programare 2028-2034.
Aflat la Bucureşti pentru a participa la această conferinţă, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru coeziune şi reforme, Raffaele Fitto, a avut o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan. Discuţiile au vizat stadiul implementării PNRR, flexibilizarea regulilor privind Politica de Coeziune şi direcţiile viitorului Cadru Financiar Multianual, în perspectiva adaptării instrumentelor europene la nevoile specifice ale fiecărui stat membru.
Bolojan a subliniat că stabilitatea politică, reducerea deficitului şi absorbţia fondurilor europene rămân esenţiale pentru România, salutând iniţiativele Comisiei legate de simplificarea legislaţiei şi adaptarea finanţărilor la realităţile regionale. De asemenea, a reafirmat angajamentul Guvernului român în negocierile privind noul buget european, subliniind că relansarea economiei şi recâştigarea încrederii cetăţenilor sunt esenţiale pentru continuarea reformelor.
La rândul său, Raffaele Fitto a evidenţiat necesitatea unui dialog constant şi a arătat că viitoarea politică de coeziune trebuie să reflecte priorităţi precum consolidarea apărării, investiţiile în energie, transporturi, locuire şi gestionarea resurselor de apă. El a menţionat şi elaborarea unei strategii dedicate statelor din Europa de Est, axată pe relansare economică şi combaterea dezinformării.(21.11.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.