Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a organizat o dezbatere pentru a analiza impactul pe care l-au avut creşterile preţurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, în condiţiile aplicării măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor pentru contracararea crizei energetice.
Dezbaterea a fost organizată în contextul în care Comisia Europeană a publicat la 20 octombrie „Recomandarea privind sărăcia energetică”. Documentul arată că ”aproximativ 40 de milioane de europeni din toate statele membre, reprezentând 9,3% din populaţia Uniunii, nu au fost în măsură să îşi încălzească locuinţa în mod adecvat în 2022”, fapt ce reprezintă o creştere bruscă faţă de 2021, când 6,9% din populaţie se afla în aceeaşi situaţie. (9 noiembrie)
37,3% dintre gospodăriile din România cheltuiesc peste 10% din venit pe energie
Bucureşti – Peste o treime dintre gospodăriile din România cheltuiesc mai mult de 10% din venituri pe facturile la energie, conform datelor prezentate de preşedintele Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD), George Jiglău, în cadrul dezbaterii. Acest indicator este acum la 37,3%, în creştere de la 33% în 2021.
Statistica prezentată relevă şi faptul că aproape un sfert dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după ce îşi achită factura la energie. Acest indicator s-a dublat. De la 10,5% şi în 2021 şi în 2020 (de la 7,8% în 2019), acum am ajuns la 21%.
”Este, deci, o stare de sărăcie care este asociată cu plata facturilor la energie în care poate nu vorbim despre incapacitatea unei gospodării de a se încălzi, dar, odată plătite acele facturi, coboară sub pragul de sărăcie. Adică, trebuie să prioritizeze energia, dar făcând asta trebuie să tăiem masiv cheltuielile pentru alte nevoi pe care le am în gospodăria mea”, a explicat specialistul. (9 noiembrie)
ORSE: România trebuie să folosească miliardele de euro destinate tranziţiei verzi pentru a trata sărăcia energetică
Bucureşti – România are la dispoziţie în următorii ani fonduri europene fără precedent, de miliarde de euro, pentru tranziţia către un sector energetic cu emisii scăzute, în condiţiile în care, în anul 2023, aproape jumătate din populaţia ţării încă utilizează lemnul pentru încălzire, susţin experţii Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), într-o analiză publicată în septembrie.
„România trebuie să folosească miliardele de euro destinate tranziţiei verzi pentru a rezolva cauzele profunde ale sărăciei energetice. Dacă tranziţia nu va fi uşor de înţeles şi accesat de cetăţenii simpli şi de micile afaceri, coloana vertebrală a economiei, întregul demers al decarbonizării se va întoarce ca un bumerang în faţa elitelor pro-europene. Cine se joacă cu aceşti bani, fără a avea în centrul preocupărilor milioanele de români aflaţi în sărăcie energetică, se joacă cu focul. Aceste fonduri trebuie utilizate pentru a aduce lumină în casele fără electricitate, pentru refacerea sistemelor de încălzire şi pentru reabilitarea clădirilor ineficiente, în special în mediul rural, unde înregistrăm cea mai ridicată rată a sărăciei energetice. Energia este o nevoie de bază. Cei mai săraci consumatori preferă să pună mai puţină mâncare pe masă, dar să nu rămână în întuneric sau în frig. Sunt statistici care arată acest lucru. Din cauza valurilor de caniculă tot mai frecvente, energia devine o necesitate şi pentru răcirea locuinţelor”, este de părere Corina Murafa, expert al ORSE.
În viziunea ORSE, România are nevoie urgentă de o strategie naţională pentru combaterea sărăciei energetice, obligaţie prevăzută încă din 2012 în Legea Energiei dar neîndeplinită. (12 septembrie)
REPowerEU: România urmează să beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro în vederea finanţării de proiecte în domeniul energiei
Strasbourg – Parlamentul European a adoptat în februarie planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro în granturi nerambursabile, România urmând să beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro în vederea finanţării de proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026.
Planul REPowerEU stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
Fiecare guvern din UE va trebui să prezinte Comisiei Europene spre aprobare planul său naţional pentru a obţine finanţare în cadrul REPowerEU. Imediat ce Comisia Europeană va aproba planurile naţionale, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. În cazul României, acest lucru înseamnă aproximativ 280 de milioane de euro. (14 februarie)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.