go to the original language article
Comisia Europeană planifică în prezent o licitație europeană pentru gigafabrici de AI; la aceasta vor putea participa și companii din afara Uniunii Europene – a declarat pentru Agenția de Presă Poloneză viceministrul digitalizării Dariusz Standerski. El a subliniat că Polonia nu depune armele în chestiunea gigafabricii baltice, însă Estonia și Letonia s-au retras din proiect.
În februarie anul curent, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că fondul UE va finanța cinci gigafabrici de inteligență artificială în Uniunea Europeană, care urmează să fie proiectate pentru implementarea de modele foarte mari și aplicații AI la o scară fără precedent. Crearea gigafabricilor depinde de reglementările la care lucrează în prezent Comisia Europeană. Polonia, ca lider, împreună cu Lituania, Letonia și Estonia, precum și cu companii și instituții științifice din aceste țări, a creat în iunie consorțiul Baltic AI GigaFactory. Candidatura gigafabricii baltice a fost acceptată de Comisia Europeană în iulie, iar în noiembrie Cehia s-a alăturat consorțiului.
– Lucrările la reglementări în cadrul Comisiei Europene continuă, dar regulile de construire a gigafabricilor cu siguranță se vor schimba, deoarece Comisia a decis să își schimbe perspectiva și să se retragă din înțelegerile inițiale – a transmis în discuția cu Agenția de Presă Poloneză (PAP) viceministrul digitalizării Dariusz Standerski. După cum a subliniat, regulile elaborate la începutul acestui an prevedeau un concurs în care urmau să participe statele membre împreună cu consorțiile, adică organizațiile de afaceri și științifice interesate. În prezent însă, Comisia planifică o licitație europeană.
– Adică la fel cum Uniunea Europeană cumpără articole de birou, la fel va cumpăra și gigafabrici de inteligență artificială. Aceasta înseamnă că, după anunțarea licitației, pentru construirea gigafabricilor se vor înscrie exclusiv companii, care vor fi evaluate conform regulilor stabilite anterior. La final va fi anunțată o listă cu rezultate, ceea ce este un standard în licitațiile organizate și în Polonia. La licitație se vor putea înscrie și consorții formate din mai multe companii pentru construirea unei singure gigafabrici într-o anumită țară – a explicat viceministrul.
La întrebarea ce înseamnă acest lucru pentru proiectul gigafabricii baltice, Standerski a transmis că ministerul digitalizării nu depune armele. – Vom continua să sprijinim nu doar consorțiul gigafabricii baltice, ci toate companiile care vor dori să se înscrie la licitația europeană. Am stabilit o întâlnire cu antreprenorii din consorțiu, precum și cu reprezentanții locațiilor din Polonia care s-au înscris în proiect. Biroul de proiect al gigafabricii de pe lângă Ministerul Digitalizării continuă să funcționeze. Nu încheiem nimic aici, vom participa la acest proces – a asigurat adjunctul șefului ministerului.
El a adăugat că în proiect doresc în continuare să participe împreună cu Polonia Cehia și Lituania. În schimb, Estonia și Letonia caută în prezent „alte posibilități”.
– Am realizat o muncă foarte mare, pentru care sunt extrem de recunoscător. Relațiile dintre statele baltice, Polonia și Cehia s-au apropiat foarte mult, inclusiv prin stabilirea de contacte cu companiile. În prezent, în consorțiu (gigafabrica baltică – PAP) sunt deja peste 270 de companii din diferite țări și ele au început să discute între ele, au început să se întâlnească, să colaboreze. Deci aceasta este o valoare concretă – a spus Standerski.
După cum a indicat, conform celei mai noi propuneri a Comisiei Europene, statele membre „ar trebui să pună banii în avans” pentru gigafabrica din țara lor, încă înainte de începerea licitației. – Deocamdată avem astfel de informații că ar fi vorba de 17,5 la sută din suma maximă care poate fi alocată pentru o gigafabrică. În schimb, care vor fi calculele concrete ale Comisiei Europene – nu știm. Există în continuare foarte multe necunoscute. În același timp, există așteptarea ca statele membre să garanteze dinainte că au fondurile – a indicat adjunctul ministrului digitalizării.
Întrebat dacă astfel de reguli favorizează cele mai bogate state din Uniunea Europeană, Standerski a comentat că „este cu siguranță o scurtătură”, la care statele europene „nu merită” să fie supuse.
La întrebarea dacă la licitația europeană pentru gigafabrici vor fi admise marile companii tehnologice globale, viceministrul a răspuns că ministerul „nu găsește acum în propunerea de reglementări a Comisiei Europene excluderea companiilor din afara Uniunii Europene”.
Interlocutorul PAP a spus că „nu vrea să tranșeze” dacă asupra deciziei Comisiei Europene ar fi putut avea influență lobby-ul marilor companii tehnologice, deoarece „nu a prins pe nimeni de mână”. – În schimb, cu siguranță este o limitare a viziunii curajoase pe care Comisia Europeană o avea încă la începutul acestui an. O viziune pe care am evaluat-o ca fiind revoluționară, pentru că, în opinia mea, era un plan pentru o deschidere complet nouă în cadrul investițiilor în Uniunea Europeană. Am primit cu tristețe faptul că Comisia își limitează planurile, pentru că, în opinia mea, acest lucru este în detrimentul dezvoltării ulterioare a Uniunii Europene – a spus el.
El a transmis că Polonia va continua să pledeze pentru crearea de gigafabrici în cadrul consorțiilor europene. – Vom invita și alte state să susțină această poziție. În schimb, Comisia Europeană are inițiativa legislativă și acesta este avantajul ei față de alte instituții – a remarcat.
Referindu-se la șansele pe care le va avea proiectul polonez după schimbarea regulilor, viceministrul a apreciat că „sarcina este acum mult mai dificilă”, dar – după cum a asigurat – Ministerul Digitalizării „va face totul pentru ca oferta din Polonia să fie cât mai bună”. – Reamintesc că nu ni se dădeau mari șanse pentru o fabrică de inteligență artificială, iar noi construim două. Nu este deci prima provocare căreia îi facem față – a rezumat el.
Standerski a transmis că la începutul lunii ianuarie este planificată o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Finanțelor privind bugetul pentru gigafabrică. În schimb, în mod oficial, reglementările Comisiei Europene privind gigafabricile urmează să apară în a doua jumătate a lunii ianuarie.
Din informațiile transmise de viceministrul digitalizării reiese că, în proiectul inițial, contribuția Poloniei la gigafabrica baltică urma să fie de aproximativ 550 milioane de euro, dar nu o singură dată, ci pe o perioadă mai lungă de timp – din 2027 până în 2031.
Comisia Europeană admitea două locații mari și un număr nedefinit de „antene” mai mici. În schimb, Ministerul Digitalizării lua în considerare crearea primului centru într-una dintre cele cinci locații din Polonia: la Poznań (principalul solicitant este compania Beyond.pl), la Wrocław (Politehnica Wrocław), la Varșovia (Centrul Interdisciplinar de Modelare Matematică și Informatică al Universității din Varșovia), la Cracovia (Nowa Huta Przyszłości SA) și la Skawina (oraș în voievodatul Małopolskie, principalul solicitant este compania Polcom). Aceste locații au fost alese dintre 10 candidaturi pe baza analizei, printre altele, a disponibilității infrastructurii tehnice pe teren sau a accesului la rețeaua energetică cu o putere de cel puțin 25 MW.
– Ne-am uitat și la accesul la infrastructura dură, cum ar fi aeroportul și căile de acces pentru pompieri. Am acordat atenție și certificatelor, de exemplu în ceea ce privește eficiența energetică, chestiunea securității fizice, conexiunile de fibră optică și așa mai departe. Din 10 locații, 5 aveau deja realizate la fața locului peste jumătate din parametrii necesari – a spus Standerski. După acceptarea cererii privind gigafabrica baltică de către Comisia Europeană, ministerul urma să pornească un concurs formal pentru alegerea primei locații.
Standerski s-a referit, de asemenea, la temerile locuitorilor privind zgomotul, emisiile și consumul ridicat de apă și energie de către centrele de date planificate de companii private, printre altele în comuna Michałowice din voievodatul Mazowieckie. El a asigurat că „la alegerea locațiilor pentru proiecte precum gigafabrica s-a încercat selectarea unor terenuri îndepărtate de aglomerările de populație, zone industriale sau locuri unde infrastructura de acest tip există deja și poate fi extinsă”.
– Deciziile finale privind autorizațiile de construire și evaluarea impactului asupra mediului într-un anumit loc, de exemplu asupra protecției râurilor, aparțin autorităților locale, cum ar fi starostele sau voievodul. Dacă va apărea un protest al locuitorilor, iar autoritatea competentă va constata că nu se poate construi o gigafabrică pe terenul respectiv, atunci Ministerul Digitalizării se va conforma unei astfel de decizii – a asigurat Standerski.
În februarie anul curent, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că fondul UE InvestAI, cu un buget de 20 miliarde de euro, va finanța cinci gigafabrici de inteligență artificială în Uniunea Europeană. În iunie acest an, 16 state membre, inclusiv Polonia, au trimis 76 de cereri preliminare în această privință. Inițial, Comisia Europeană urma să invite statele să depună cereri oficiale la sfârșitul anului 2025.
Conform cererii privind Baltic AI GigaFactory, investiția urma să coste 3 miliarde de euro, adică aproximativ 12,7 miliarde de zloți. 65 la sută din această sumă urma să provină din sectorul privat, iar 35 la sută – din sectorul public, din care jumătate (17,5 la sută) urma să fie asigurată de Polonia, Lituania, Letonia și Estonia, iar cealaltă jumătate (17,5 la sută) – de Comisia Europeană.
Comisia Europeană a indicat pe site-ul său că fabricile de inteligență artificială sunt ecosisteme dinamice care susțin inovația, cooperarea și dezvoltarea în domeniul AI. Pe teritoriul Uniunii Europene urmează să fie create 13 astfel de fabrici. În Polonia, prima fabrică de AI este construită în Centrul Academic de Calcul Cyfronet AGH din Cracovia (Gaia AI Factory), iar a doua, numită Piast-AI, urmează să fie construită la Poznań. (30.12.2025)