go to the original language article
BELGRAD – Ministrul pentru integrare europeană Nemanja Starović și-a exprimat convingerea că 2026 va fi un an bun pentru eurointegrarea Serbiei și că va fi depășit blocajul politic apărut din cauza neprimirii deschiderii clusterului trei, apreciind că cea mai bună soluție ar fi să fie analizată primirea întregii regiuni a Balcanului de Vest în calitate de membru. „De la 1 ianuarie a început președinția Republicii Cipru la Consiliul Uniunii Europene. Cipru ne este foarte favorabil, prietenos, îndrăznesc să spun, și o țară soră și cred că va da un ton și un impuls suplimentar, pentru ca acel blocaj politic formal să fie depășit”, a spus Starović într-un interviu pentru Tanjug.
El a apreciat că procesul integrărilor europene ale Serbiei decurge într-un mod foarte dinamic și a adăugat că Serbia continuă să își facă treaba și că, la nivel zilnic, comunică și cooperează cu Comisia Europeană. „Cred că acest an 2026 va fi un an foarte bun pentru Serbia atât când vorbim despre dezvoltarea noastră economică, cât și atunci când vorbim despre procesul de integrare a Serbiei în UE”, a spus Starović. La întrebarea dacă există voință politică pentru rezolvarea problemelor interne care sunt adesea menționate ca obstacol pentru deschiderea clusterului 3, Starović a răspuns că există voință politică și că Serbia pune în aplicare tot ceea ce reprezintă obligațiile sau sarcinile sale în procesul de integrare în UE. „Când vorbim despre capitolul 35, în care este inclus dialogul dintre Belgrad și Priština, acesta reprezintă un mecanism suspensiv specific în procesul nostru de aderare, pe care nu îl are niciun alt candidat la aderarea la UE. Totuși, cred că s-a format conștiința în rândul tuturor factorilor de decizie cheie că partea de la Priština este cea responsabilă pentru lipsa de progres în procesul de dialog, că responsabilitatea nu revine Republicii Serbia, că noi am fost partea care a fost întotdeauna pregătită și dispusă la dialog”, a spus Starović. El a adăugat că Belgradul, în anul precedent, a făcut câțiva pași importanți în direcția pacificării relațiilor cu Priština, printre care și apelul adresat sârbilor de a participa la alegerile locale și provinciale, astfel că acum, după cum spune, mingea este în terenul Prištinei.
El a spus că vom munci din greu pentru a realiza în termenele stabilite toate punctele din agenda noastră de reforme și a adăugat că Guvernul, în acest an, continuă să pună în aplicare programul național pentru preluarea acquis-ului comunitar al UE, adăugând că acesta este stabilit într-un mod foarte ambițios. „Paralel cu aceasta, implementăm agenda noastră de reforme prin care deblocăm tranșele financiare din Planul de creștere al UE pentru Balcanii de Vest. Creăm premisele, privind dincolo de cadrul clusterului 3, pentru deschiderea clusterului numărul 2, pentru deschiderea clusterului numărul 5, dar și pentru atingerea acelor criterii tranzitorii necesare în capitolele 23 și 24, ceea ce este de fapt indispensabil pentru a obține șansa de a începe închiderea acelor capitole care, între timp, în anii precedenți, au fost deschise”, a spus Starović pentru Tanjug. El a adăugat și că se lucrează la programe care integrează treptat Serbia în piața unică europeană. „Aici mă refer la aplicarea operațională deplină a mecanismelor SEPA, deoarece Serbiei i-a fost aprobat, încă din mai anul trecut, accesul la zona unică de plăți în euro și până la sfârșitul primei jumătăți a acestui an vom avea aplicare operațională deplină. Pentru noi, un proces foarte important este intrarea statului nostru în zona fără roaming a UE, pentru ca, în sfârșit, să fie eliminate și acele tarife foarte ridicate pentru utilizarea telefoniei mobile și a internetului mobil în interiorul UE pentru cetățenii noștri”, a spus Starović.
La întrebarea când poate Serbia să aștepte plata primelor tranșe din Planul de creștere, ministrul a răspuns că, în cursul anului 2025, statul a primit plata fondurilor de prefinanțare în valoare de 7 la sută, adică 111 milioane de euro. „Nu toți partenerii din Balcanii de Vest au ajuns până în acel moment și au primit fonduri de finanțare. De asemenea, noi, în cursul anului 2025, am depus două cereri de plată a fondurilor, deci pentru prima și a doua tranșă. În ianuarie acestui an se depune cererea pentru plata celei de-a treia tranșe și, conform ultimelor informații pe care le primim de la Comisia Europeană, au fost inițiate procedurile pentru plata acelei prime tranșe în valoare de 68 de milioane de euro, pe care, desigur, o așteptăm cu nerăbdare”, a spus Starović. Spre deosebire de unii parteneri din Balcanii de Vest, adaugă el, Serbiei nu i-a fost anulată până acum nicio tranșă, adică nu a avut loc nicio reducere a fondurilor care îi stau la dispoziție din cauza unor eventuale întârzieri. La întrebarea dacă consideră că absența reprezentantului sârb de la ultimul summit UE-Balcanii de Vest de la Bruxelles va influența negativ evaluarea eurointegrărilor, Starović a răspuns că nu crede că vor exista consecințe negative de acest tip. „A fost o mișcare necesară a Serbiei, având în vedere că, prin absența repetată a consensului politic al tuturor celor 27 de state membre pentru deschiderea clusterului numărul 3, Consiliul Uniunii Europene a trimis un mesaj foarte prost cetățenilor Serbiei”, a spus Statović.
El a adăugat că un astfel de mesaj politic negativ a cerut un răspuns politic serios. „Când vorbim despre acel mesaj negativ, dacă aveți cinci ani la rând recomandarea Comisiei Europene, care este singura competentă, care este singura ce are aparatul și mecanismele pentru o evaluare de fond a faptului dacă Serbia a implementat toate reformele necesare pentru a ajunge la deschiderea clusterului 3 și apoi, în pofida acelei recomandări pozitive reînnoite, deschiderea clusterului 3 nu are loc – se transmite astfel un mesaj prin care, pe de o parte, sunt descurajați toți acei purtători cheie ai proceselor de reformă din Serbia, iar pe de altă parte se oferă cel mai bun cadou tuturor oponenților ideii de integrare a Serbiei în UE, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional”, a spus Starović.
Ministrul a apreciat și că, în anul trecut, a fost făcut un pas important către creșterea ratei de aliniere la politica externă europeană și a menționat că acest lucru a fost recunoscut și în raportul anual al Comisiei Europene, care a identificat că Serbia a ridicat rata de aliniere de la 51 la sută la 63 la sută. „Obligația noastră este să facem acest lucru într-un mod treptat până în momentul, respectiv ziua în care vom deveni membru cu drepturi depline al UE, când vom primi un loc la masa la care se iau deciziile și atunci, din acel moment, suntem obligați să fim aliniați sută la sută. Acest lucru, în acest moment, nu este posibil, deși există anumite așteptări pronunțate ale unor state membre ca acest lucru să fie deja cazul”, a spus Starović. La întrebarea ce crede despre propunerea președintelui Aleksandar Vučić ca întreaga regiune a Balcanului de Vest să fie primită împreună în UE, Starović a răspuns că aceasta este foarte rezonabilă, rațională și realizabilă. „Deși, în acest moment, nu există acel tip de voință politică pentru ca o astfel de inițiativă realistă și binevoitoare să fie analizată și acceptată într-un mod serios, cred că timpul va arăta, lunile, poate și anii care ne așteaptă, că aceasta este de fapt singura soluție realist realizabilă, fie că o privim prin prisma politicii, fie prin prisma tehnică și procedurală”, a spus Starović. Ținând cont de procedurile exigente din faza finală a procesului de extindere a UE, adaugă el, ar fi cel mai optim să fie analizată primirea în grup a întregii regiuni a Balcanului de Vest în calitate de membru al UE și, în acest fel, să fie evitată crearea sau întărirea granițelor existente în interiorul regiunii și să se contribuie la pacea și stabilitatea necesare, și astfel la progres.
El a apreciat și că, mai devreme sau mai târziu, mulți vor ajunge pe pozițiile pe care se află în prezent președintele Serbiei. La întrebarea dacă va exista extindere a UE până la sfârșitul mandatului președintei CE Ursula von der Leyen, ministrul a răspuns că, atât la Bruxelles, cât și în capitalele cheie ale statelor membre ale UE, are loc o dezbatere activă în jurul procesului de extindere, respectiv al necesității restructurării procesului însuși. „Se vorbește și despre posibile forme diferite de apartenență, cu mai puține drepturi și mai puține obligații, cu eliminarea dreptului de veto pentru noii membri și așa mai departe. Ceea ce este incontestabil este că există voință politică pentru ca extinderea să aibă loc în următorii câțiva ani, dar dacă acest lucru va fi realizabil în practică, cred că nimeni încă nu poate spune cu siguranță”, a apreciat Starović. (3 ianuarie)