Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă „foarte mult” pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, subliniind că cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană şi euroatlantică au fost dezbătute în aceste zile.
„România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. (…) România este un aliat pe care se poate conta. (…) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României”,
a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.
Aurescu a menţionat că, după intrarea Rusiei în Ucraina, prezenţa aliată s-a consolidat atât în nordul, cât şi în sudul Flancului Estic şi că au fost create grupurile de luptă. Pe teritoriul României există în jur de 5.000 de militari aliaţi, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât şi prin prezenţa americană.
La prima reuniune a miniştrilor de externe după Summitul de la Madrid au participat şi miniştrii de externe din Finlanda şi din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la NATO. O altă premieră a reprezentat-o participarea ministrului de externe din Republica Moldova.
Totodată, România a găzduit şi Reuniunea liderilor de la Munchen şi, pentru prima oară, o reuniune a G7 la care ţara noastră a participat prin ministrul de externe.
La reuniunea de la Bucureşti au participat peste 45 de delegaţii oficiale şi au avut loc zeci de „interacţiuni substanţiale”. (29 nov)
Blinken: Regiunea Mării Negre – componentă critică a apărării NATO; peste 3.000 de militari în România
Bucureşti – Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării NATO, a strategiei NATO, a declarat, la Bucureşti, secretarul de stat american Antony Blinken.
„Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării NATO, a strategiei NATO, dar nu este un element de sine stătător. Continuăm să lucrăm pe această temă, bilateral, dar şi în contextul Alianţei (…) Rusia a transformat părţi ale Mării Negre într-o zonă de război. (…) Vedem rachete (lansate – n.r.) din nave de luptă către oraşe ucrainene, forţele ruse care blochează porturile din Ucraina şi au dus la ceea ce este cea mai gravă criză alimentară de ani de zile. Din fericire, datorită eforturilor importante ale ONU şi ale Turciei, am avut coridoarele de securitate din Marea Neagră. Desigur, România a jucat un rol esenţial în ceea ce priveşte exportul de cereale şi alte produse alimentare din Ucraina către restul lumii. Aşadar, nu ne lăsăm descurajaţi, vom consolida prezenţa NATO din Marea Neagră până în Marea Baltică. În acest scop, colaborăm îndeaproape şi cu NATO, pentru a consolida strategia Mării Negre. România este un contributor vital în acest context şi în demersurile mai ample de a ne asigura că avem alianţa de apărare cea mai puternică posibil”, a subliniat Blinken. (29 nov)
NATO poate aduce forţe suplimentare în regiunea Mării Negre dacă este necesar, subliniază Stoltenberg
Bucureşti – Ţările membre NATO au căzut de acord şi au pus în aplicare o prezenţă aliată crescută în regiunea Mării Negre chiar începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, iar ”Înainte şi după ziua invaziei, am crescut prezenţa noastră în mod semnificativ, cu diverse tipuri de capacităţi şi am luat decizii importante din partea tuturor aliaţilor, ca şi la Madrid, pentru a ne creşte prezenţa, pentru a dedica trupe, echipamente prepoziţionate şi o combinaţie a unei prezenţe înaintate, a unor echipamente prerepoziţionate şi a unor trupe special alocate, astfel încât prezenţa noastră în regiunea Mării Negre să fie mai solidă. (…) Fiind pregătiţi pentru invazie, chiar în dimineaţa invaziei, am activat planurile de apărare. Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în această regiune atunci când este nevoie şi asta s-a făcut şi până acum în mare măsură, dar dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”, a declarat Stoltenberg. (29 nov)
Ucraina cere Occidentului transformatoare şi rachete antiaeriene; SUA anunţă un ajutor destinat sistemului energetic ucrainean
Bucureşti – Ucraina le-a cerut marţi la Bucureşti partenerilor occidentali sisteme de apărare antiaeriană şi transformatoare pentru a face faţă bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 53 de milioane de dolari şi destinat menţinerii furnizării de energie electrică.
”Ultima dată am spus trei cuvinte: arme, arme, arme. De data aceasta am alte trei cuvinte: mai repede, mai repede şi mai repede”, a indicat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba înaintea unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
”Avem nevoie de rachete antiaeriene IRIS, Hawk, Patriot şi avem nevoie de transformatoare”, a rezumat Kuleba în faţa presei în timpul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO de la Bucureşti.
”Dacă avem transformatoare şi generatoare, ne vom putea restabili alimentarea cu energie. Dacă avem sisteme antiaeriene, ne putem apăra de următoarele lovituri cu rachete ruseşti. Pe scurt: (rachete) Patriot şi transformatoare este ceea ce Ucrainei îi trebuie cel mai mult”, a explicat ministrul ucrainean.
Declaraţie comună a miniştrilor de externe ai statelor NATO: Susţinem cu fermitate angajamentul faţă de politica uşilor deschise
Bucureşti – Miniştrii de externe din ţările NATO, reuniţi la Bucureşti, reafirmă, într-o declaraţie comună, angajamentele luate la Summitul NATO care a avut loc în urmă cu 14 ani, tot în capitala României, inclusiv „politica uşilor deschise”.
„Reamintind că regiunea Balcanilor de Vest şi cea a Mării Negre sunt de importanţă strategică pentru Alianţă, salutăm întâlnirea cu miniştrii de externe din ţările noastre partenere – Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, în contextul în care NATO îşi consolidează ajutorul adaptat pentru integritatea, rezilienţa, dezvoltarea de capabilităţi şi susţinerea independenţei politice în aceste ţări. Susţinem cu fermitate angajamentul nostru faţă de politica uşilor deschise. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la Summitul din 2008 de la Bucureşti şi tot ce decurge din acestea, legat de Georgia şi Ucraina”, arată documentul.
Semnatarii atrag atenţia că Finlanda şi Suedia participă ca state invitate la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO. „Aderarea lor le va face să fie mai sigure şi va face regiunea euroatlantică mai sigură. Securitatea lor este importantă pentru Alianţă, inclusiv în timpul procesului de aderare”, se precizează în declaraţia comună. (29 nov)
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.