go to the original language article
BRUXELLES – Menținerea relațiilor de bună vecinătate, a cooperării regionale și a reconcilierii rămâne esențială pentru construirea unui viitor comun, inclusiv prin aplicarea cu bună-credință a acordurilor internaționale precum Acordul de la Prespa cu Grecia și Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare cu Bulgaria. Acest lucru este menționat într-o declarație adoptată de șefii de stat și de guvern ai țărilor din UE după o ședință comună cu omologii lor din Balcanii de Vest.
Sunt necesare eforturi suplimentare hotărâte pentru promovarea reconcilierii și a stabilității regionale, pentru găsirea și aplicarea unor soluții finale, incluzive și obligatorii la disputele și problemele regionale și bilaterale cu partenerii, legate de moștenirea trecutului, în conformitate cu dreptul internațional și principiile stabilite, inclusiv Acordul privind chestiunile succesorale, precum și cazurile rămase de persoane dispărute și crime de război, se arată în document.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și provocările geopolitice în creștere subliniază necesitatea unor legături tot mai strânse între UE și Balcanii de Vest. Ne reafirmăm pe deplin angajamentul față de perspectiva aderării la UE a Balcanilor de Vest. Extinderea este o posibilitate realistă, declară liderii.
Într-o declarație a președintelui Consiliului European, Antonio Costa se menționează că în ultimele 12 luni s-au înregistrat progrese bune pe calea Balcanilor de Vest către UE.
El salută pașii întreprinși de Republica Macedonia de Nord pentru îmbunătățirea conectivității regionale și își exprimă speranța pentru un progres real în 2026.
Nu avem chestiuni nerezolvate cu Republica Macedonia de Nord (RMN), a declarat prim-ministrul bulgar demisionar Rosen Jeliazkov în fața jurnaliștilor bulgari la Bruxelles, după reuniunea anuală UE-Balcanii de Vest.
Poziția noastră a fost întotdeauna de principiu – nu purtăm niciun fel de dispute cu RMN pe chestiuni legate de așa-numitul compromis din iulie 2022, aceasta este deja o poziție pan-europeană, a declarat premierul Jeliazkov.
În 2022 a fost acceptată așa-numita propunere franceză, care obligă Skopje să înscrie bulgarii în constituția sa ca popor constitutiv al statului, lucru care nu a fost încă îndeplinit.
Poziția noastră, ca stat membru, este ca fiecare țară candidată la aderarea la UE, pe baza propriilor merite, să fie evaluată pentru progresele sale, și nu de către un anumit stat membru, a adăugat Jeliazkov.
Considerăm că evaluarea progresului pentru deschiderea clusterului 1, care este legat de cadrul de negociere, arată o anumită ezitare din partea colegilor de la Skopje, dar aceasta nu este o chestiune asupra căreia noi să ne exprimăm opinia și atitudinea, a mai declarat premierul bulgar. (17.12.2025)