UE caută să fie mai „proactivă” în Sahel pentru a relua relațiile după „eșuate” junte militare

Bruxelles – Uniunea Europeană studiază o nouă abordare în relațiile sale cu regiunea Sahel pentru a deveni mai „proactivă” și a relua dialogul cu unele țări din zonă deschise la cooperare, în contextul eșecului pe care l-au reprezentat junta militară în țări precum Mali sau Burkina Faso, într-o regiune marcată de provocările de securitate și influența rusă în creștere.

Având în vedere că situația din Sahel este „foarte complicată”, diplomația europeană mizează pe o abordare consensuală cu cele 27 de state pentru a relua contactele selective cu unele țări dintr-o regiune de importanță geostrategică pentru bloc, dar care se află internațional izolată după loviturile de stat din Mali, Niger, Ciad, Burkina Faso sau Guineea, situată chiar la sud de această regiune a continentului african.

„Nu ne putem permite să rămânem pasivi în fața a ceea ce se întâmplă în Sahel”, subliniază un oficial de rang înalt al UE, care consideră „eșuate” juntele militare care au retras forțele civile internaționale din țară pentru a ceda teren în fața organizațiilor jihadiste sau a cădea în rețeaua de influență a Rusiei.

La Bruxelles se subliniază că juntele militare din Sahel au eșuat în a garanta securitatea propriilor populații, unul dintre motivele pentru care au și triumfat loviturile de stat. Această situație facilitează atât ascensiunea extremismului, cât și creșterea influenței Rusiei în detrimentul securității populației locale și intereselor UE în zonă.

În aceste condiții, cele 27 de state sunt chemate să aprobe un mandat care să permită Serviciului European de Acțiune Externă să intensifice relațiile cu unele țări din zonă, într-un exercițiu de explorare bazat pe interesul pe care unele dintre juntele militare din zonă îl au de a coopera mai mult cu UE.

Dialogul nu va fi gratuit

Abordarea constă în menținerea contactelor cu cele mai receptive la cooperare cu continentul european, sub premisa respectării unor criterii democratice și sociale minime. „Se va baza pe dacă vedem că liderii unor dintre aceste țări sunt mai dispuși să mențină o conversație cu noi, ceea ce, ca întotdeauna, nu va fi gratuit. Vom cere lucruri acestor țări”, rezumă oficialul comunitar.

Țări precum Mali exemplifică situația la care se referă Serviciul European de Acțiune Externă. După ce junta militară instaurată în urma loviturilor de stat din august 2020 și mai 2021 a strâns legături cu Rusia și a avut ciocniri recurente cu Franța, se află sub asediul acțiunilor grupurilor jihadiste, evidențiind lipsa de control asupra teritoriului.

Din septembrie, filiala Al Qaeda din Sahel – Grupul de Sprijin pentru Islam și Musulmani (JNIM) – a impus un blocaj la intrarea combustibilului din țările vecine, intensificând atacurile asupra convoaielor de camioane cisternă care îl transportă, sufocând capitala și împingând mai multe țări să ceară cetățenilor lor să părăsească Mali din cauza temerilor legate de o deteriorare și mai mare a situației. (18 noiembrie)