da flag go to the original language article
This article has been translated by Artificial Intelligence (AI). The news agency is not responsible for the content of the translated article. The original was published by Ritzau.

După 26 de ani de negocieri, țările UE au fost nevoite în decembrie să recunoască încă o dată că erau în continuare în dezacord intern cu privire la încheierea unui acord comercial cu țările sud-americane Mercosur.

Dar acum este posibil să fie pe drum o descoperire.

Miercuri, ministrul pentru alimente, agricultură și pescuit, Jacob Jensen (V), se află la Bruxelles.

Acolo el trebuie să discute acordul comercial și protestele agricole ample de dinainte de Crăciun.

„Din partea daneză facem presiuni puternice pentru ca acordul comercial cu țările Mercosur să fie aprobat în viitorul apropiat”, spune Jacob Jensen.

În faza finală au existat însă proteste puternice din partea agriculturii în unele țări ale UE.

În decembrie, de exemplu, fermierii au blocat Bruxelles cu tractoare și au tras puternice focuri de artificii încă de la primele ore ale dimineții.

Asta trebuie să-i fi trezit pe mai mulți dintre liderii de stat și de guvern europeni, care sosiseră la summitul UE din decembrie în capitala belgiană, unde însă nu au luat nicio decizie.

Dar acum există o speranță prudentă că țările UE pot ajunge la un acord în această săptămână.

Țările Mercosur sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, reunite în blocul comercial regional Mercosur.

Dacă se reușește încheierea unui acord comercial între UE și Mercosur, acesta va crea o piață comună de 700 de milioane de consumatori.

Acest lucru va fi un mare avantaj pentru țările cu agricultură eficientă, cum este Danemarca.

În alte țări ale UE, precum Franța și Polonia, există însă îngrijorări că agricultura va fi expusă concurenței din America de Sud.

Jacob Jensen speră totuși că noua propunere a Comisiei Europene poate îmblânzi în principal Italia, care, în virtutea regulilor speciale ale UE privind majoritatea calificată, are votul decisiv.

„Ceea ce încearcă să prezinte Comisia Europeană nu sunt mai mulți bani pentru agricultură, ci o devansare a banilor. În loc ca agricultura să primească banii abia în 2033, aceștia trebuie mutați în 2028”.

„Se speră că acest lucru va determina unele dintre țările sceptice, cum ar fi Italia, să aprobe acordul”, spune Jacob Jensen.

Dacă se întâmplă asta, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea deja săptămâna viitoare să călătorească în Paraguay și să semneze acordul.

Intenția era ca ea să fi făcut această călătorie pe 20 decembrie.

Dar atunci, în cele din urmă, tocmai Italia a fost cea care s-a aliniat dorinței Franței și Poloniei de a amâna acordul pentru a negocia mai mult ajutor pentru agricultură.

Dacă Italia spune da acordului, nu se mai așteaptă să existe suficiente țări împotriva acordului pentru a-l putea bloca. Nici chiar dacă Franța și Polonia își mențin refuzul.

Jacob Jensen încă studiază în detaliu propunerea Comisiei Europene de a devansa fondurile pentru agricultură. Dar, la prima vedere, Danemarca poate da undă verde:

„Din partea daneză nu vedem discuția despre banii devansați ca fiind decisivă. Mult mai important este modul în care investim banii. Să-i investim inteligent în noi tehnologii și inovație și să simplificăm regulile noastre”, spune Jacob Jensen.

În același timp, acordul comercial va fi un mare avantaj pentru Danemarca, consideră ministrul agriculturii.

„UE a avut un excedent comercial de peste 60 de miliarde de euro în domeniul alimentar în 2024. Așadar, atât UE, cât și Danemarca au un interes uriaș în a avea acorduri de liber schimb cu regiunile și țările învecinate. Mai ales într-o perioadă în care alții ridică bariere vamale și există tulburări geopolitice”, spune Jacob Jensen, fără a menționa direct SUA și președintele țării, Donald Trump.

Vineri, în această săptămână, se așteaptă ca reprezentanții permanenți ai țărilor UE să clarifice dacă există acum o majoritate calificată pentru încheierea acordului.