Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – România a ajuns în acest ciclu electoral să anuleze alegerile din cauza lipsei unui mecanism funcţional de supraveghere din cadrul Regulamentului Uniunii Europene privind serviciile digitale (DSA), precum şi a faptului că cetăţenii nu dispun de un suport transparent de sesizare şi remediere a conţinutului „ilegal, înşelător”, cu consecinţe asupra procesului electoral precum polarizarea accentuată, manipularea informaţiei sau ascensiunea unui populism digital bazat pe conţinut emoţional, a subliniat, joi, europarlamentarul Vasile Dîncu (PSD, S&D), vicepreşedinte al Comisiei speciale Scutul European pentru Democraţie din Parlamentul European.
„Asta este prima mare vulnerabilitate a României. În al doilea rând, reacţia întârziată a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi lipsa unui cadru adoptat şi adaptat epocii marilor platforme. CNA trebuie să reglementeze şi să supravegheze comunitatea electorală. Este concentrat aproape exclusiv pe televiziune şi radio (…). De aceea, normele CNA pentru campania electorală nu includ standarde pentru publicitatea politică online, iar monitorizarea pe care o face CNA este una reactivă, nu proactivă. Sancţiunile sunt rare şi sunt tardive”, a transmis Dîncu, într-o intervenţie online de la Bruxelles, la masa rotundă „Scutul european pentru democraţie”, eveniment organizat de Comisia pentru afaceri europene din Senat.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), a apreciat el, ar fi trebuit să adopte legislaţia europeană cu un an înainte de alegeri.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis la 6 decembrie 2024 anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui ţării şi reluarea acestuia în integralitate şi de la zero, după desecretizarea rapoartelor înaintate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către serviciile de securitate, în care „s-a constatat că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal” şi că „România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”.
În cadru dezbaterii, Dîncu s-a referit, totodată, la două propuneri pe care le promovează în Parlamentul European, care vizează un regulament pentru transparenţa algoritmilor pe platforme sociale şi întocmirea unui registru la nivel naţional pentru algoritmi, dar şi un proiect pentru sprijinirea presei scrise de calitate.
Prin dezbaterea „Scutul european pentru democraţie”, Comisia pentru afaceri europene din Senat urmăreşte să colecteze opinii, informaţii şi analize cu privire la modalităţile în care poate fi promovată şi consolidată democraţia în Uniunea Europeană, urmare a deciziei din 1 aprilie a Comisiei Europene de a solicita puncte de vedere pe aceste teme organizaţiilor societăţii civile din statele membre, apărătorilor drepturilor omului, autorităţilor naţionale, grupurilor de tineret, sectorului privat, precum şi mass-mediei. Contribuţiile urmează a fi transmise Comisiei Europene şi vor fi integrate într-un document ce va fi publicat în al treilea trimestru al anului 2025.
Obiectivele principale ale acestei iniţiative se axează pe promovarea rezilienţei societăţii şi pe sporirea încrederii cetăţenilor UE în democraţie şi în instituţiile democratice la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, inclusiv prin detectarea şi combaterea acţiunilor străine de manipulare a informaţiilor. (15.5.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.