România marchează la 9 octombrie Ziua Naţională de Comemorare a victimelor Holocaustului, comemorând începerea la această dată a deportării evreilor în Transnistria, în anul 1941. Această zi a Holocaustului la nivel naţional a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004.
În plus, România are o strategie de combatere a antisemitismului adoptată în 2021, care conţine, printre altele, studiul în licee a istoriei Holocaustului şi înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Istoriei Evreilor din România, paşi ce sunt în conformitate cu cei trei piloni importanţi ai Strategiei Uniunii Europene în domeniu, de asemenea adoptată în 2021: prevenirea şi combaterea tuturor formelor de antisemitism; protecţia şi promovarea vieţii evreieşti; educaţia, cercetarea şi memoria Holocaustului.
Guvernul României s-a numărat printre primele state membre care au adoptat o strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021- 2023, şi Planul de acţiune aferent şi a început pregătirea strategiei pentru perioada 2024 – 2027. Prin această Strategie se urmăreşte prevenirea replicării în România a evoluţiilor negative înregistrate pe acest palier în alte ţări, precum şi asigurarea instrumentelor necesare pentru sancţionarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
Iohannis: Autorităţile au obligaţia de a depune toate eforturile necesare pentru a combate în mod eficient manifestările antisemite
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului în care subliniază că autorităţile au obligaţia de a depune toate eforturile necesare pentru a preveni şi pentru a combate în mod eficient manifestările antisemite şi xenofobe, inclusiv prin sancţionarea celor care se fac responsabili de astfel de comportamente şi acţiuni.
„Deportarea evreilor în Transnistria a reprezentat apogeul urii şi al intoleranţei din partea statului român şi a unei părţi a cetăţenilor. Atacurile la care au fost supuse comunităţile evreieşti şi lăcaşurile lor de cult, persecuţiile şi crimele comise cu barbarie împotriva evreilor sunt o mărturie incontestabilă a consecinţelor pe care le au prejudecăţile, discriminarea şi ignoranţa, o lecţie dură şi ruşinoasă, pentru a înţelege că singura garanţie pe care o avem că o asemenea dramă nu se va mai putea repeta este cunoaşterea trecutului şi cultivarea memoriei victimelor Holocaustului”, arată Iohannis. (9 octombrie)
Ciolacu: Datoria noastră este de a sensibiliza şi de a informa societatea cu privire la drama Holocaustului din România
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, în mesajul transmis participanţilor la evenimentul de la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti, că este „datoria noastră de a sensibiliza şi de a informa societatea” cu privire la drama Holocaustului din România.
Premierul a accentuat că omagierea memoriei victimelor trebuie dublată de măsuri concrete care să răspundă atât provocărilor pe care supravieţuitorii şi urmaşii victimelor le au astăzi şi a menţionat că România a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte asumarea Holocaustului, combaterea rasismului şi antisemitismului.
Şeful Guvernului a menţionat ca acţiuni recente introducerea la nivel naţional a predării disciplinei ‘Istoria evreilor. Holocaustul’ la clasa a XI-a, deschiderea cât mai curând a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România şi începerea procesului de elaborare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură aferentă perioadei 2024 – 2027. (9 octombrie)
Disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul”, în programa şcolară
Disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost introdusă în planurile-cadru ale învăţământului liceal, contribuind la angajamentul naţional al României pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, a cercetării şi comemorării Holocaustului, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Această disciplină se studiază din anul şcolar 2023-2024, în clasa a XI-a, după ce a fost introdusă o derogare la Legea învăţământului preuniversitar. Iniţial, noua lege, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în luna noiembrie 2021, prevedea ca disciplina să fie studiată din anul şcolar 2025-2026.
Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.