Bucureşti – Premierul Nicolae Ciucă a declarat că “orice excedere” de la lucrări de întreţinere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între România şi Ucraina şi că în acest caz va fi sesizată Comisia Europeană.

“Schimbul de documente între instituţiile din România şi cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, redă faptul că lucrările au fost unele de întreţinere şi nu de adâncire a şenalului navigabil. (…) Tot ce am realizat noi instituţional vizează menţinerea activităţilor părţii ucrainene pe canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreţinere. Orice excedere a acestor lucrări va fi clarificată între autorităţile din România şi cele din Ucraina şi va fi sesizată Comisia Europeană. (…) Se discută cât se poate de concret cu autorităţile din Ucraina. Ministrul Aurescu a vorbit sâmbătă cu ministrul de Externe Kuleba şi au clarificat cât se poate de bine acest subiect, legat de ce se desfăşoară”, a spus Ciucă. (20 febr)

Grindeanu: Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări de dragare

Bucureşti – Există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, a afirmat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferinţă de presă, întrebat despre întâlnirea recentă între reprezentanţii MAE şi MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la canalul Bâstroe şi ar urma să facă acelaşi lucru pe braţul Chilia.

“Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. (…) Vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. (…) Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina – şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina – unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. (…) Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale”, a subliniat Grindeanu.

Ministrul Barna Tanczos anunţă că ministerul Mediului va împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării

Bucureşti – Ministerul Mediului va împiedica toate lucrările de pe Canalul Bâstroe care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării, în condiţiile în care nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, a anunţat, joi, ministrul Mediului, Barna Tanczos.

“Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiţii în zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia naţională ucraineană şi pe cea din România, respectiv pe convenţii internaţionale – convenţia ESPOO în mod special. Nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea şi ecosistemele din Delta Dunării”, a transmis ministrul Mediului, la 16 februarie.

***

Conform datelor MAE, pe data de 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina. Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.

Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.

Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.

La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.