de flag go to the original language article
This article has been translated by Artificial Intelligence (AI). The news agency is not responsible for the content of the translated article. The original was published by dpa.

Curtea de Justiție a UE: Frontex răspunzătoare pentru încălcări ale drepturilor fundamentale

de AI | 19.dec. 2025 | Europe in brief AI

O hotărâre cu efect de semnal: Frontex ar putea, în urma unei decizii a celei mai înalte instanțe europene, să fie obligată să plătească pentru returnări ilegale. O familie siriană a avut câștig de cauză.

Un polițist al agenției europene de protecție a frontierelor Frontex pe insula grecească Samos. Foto: Christian Charisius/dpa

Luxemburg (dpa) – Potrivit unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), agenția europeană pentru protecția frontierelor Frontex este răspunzătoare pentru încălcări ale drepturilor fundamentale în timpul expulzărilor. Conform dreptului UE, Frontex este obligată ca, în cadrul așa-numitelor operațiuni de returnare, să protejeze drepturile fundamentale ale solicitanților de azil, au decis judecătoarele și judecătorii de la Luxemburg. Aceasta include și verificarea dacă pentru toate persoanele afectate de astfel de operațiuni există decizii de returnare.

Acum, Tribunalul Uniunii Europene – o instanță inferioară CJUE – trebuie să reexamineze acțiunea în despăgubire a unei familii de kurzi sirieni. Părinții, împreună cu cei patru copii ai lor, au fost transportați cu avionul în Turcia, la doar câteva zile după sosirea lor pe o insulă grecească, în cadrul unei operațiuni de returnare coordonate de Frontex – deși declaraseră că doresc să solicite azil. Ulterior, familia a fugit în Irak de teama unei expulzări în Siria.

Acțiunea în despăgubire a fost respinsă în primă instanță

Cei afectați au considerat operațiunea de returnare o respingere ilegală și au cerut despăgubiri în valoare de aproape 140.000 de euro de la Frontex. Tribunalul Uniunii Europene a respins acțiunea familiei în anul 2023. A argumentat că nu a existat o legătură directă între un posibil comportament necorespunzător al Frontex și prejudiciul invocat.

CJUE consideră că tribunalul nu a evaluat corect rolul agenției în operațiunea de returnare: în mod eronat a presupus că Frontex oferă statelor membre doar sprijin tehnic și operațional, fără a trebui să verifice dacă există o decizie de returnare. În plus, Curtea a subliniat că posibilele încălcări ale drepturilor fundamentale nu pot fi atribuite exclusiv statului membru – în acest caz Grecia. Poate fi avută în vedere și o răspundere a Frontex.

Tribunalul UE trebuie, de asemenea, să reexamineze o a doua acțiune în despăgubire împotriva Frontex. Într-o altă decizie, CJUE a retrimis cazul unui sirian care susține că a fost victima unui pushback. El solicită 500.000 de euro de la agenția de protecție a frontierelor. Acțiunea sa fusese respinsă anterior pe motiv că nu a dovedit prejudiciul. Curtea a decis că prima instanță ar fi trebuit însă să ia măsuri pentru a obține de la Frontex toate informațiile relevante și de care aceasta dispune. (18 decembrie)