Bucureşti – Fiscalizarea bacşişului în HoReCa este o măsură binevenită, care aduce mai multă transparenţă în domeniu, însă mai rămân o serie de aspecte practice care trebuie lămurite de autorităţi, astfel încât agenţii economici care derulează activităţi în care se practică acordarea unor recompense de acest gen să se poată conforma la reglementările care îi vizează, consideră experţii Deloitte România.

“Este vorba, pe de o parte, de impozitarea activităţii, fiind eliminat impozitul specific, iar pe de altă parte, de impozitarea bacşişului prin reflectarea în bonul fiscal a sumelor oferite de clienţi. Conform celor mai recente reglementări, aceste sume vor fi trecute pe nota de plată, distribuite angajaţilor şi impozitate conform reglementărilor în vigoare”, arată experţii care arată că estimările privind sumele plătite şi, respectiv, încasate sub formă de bacşiş, nefiscalizate, ar fi cuprinse între 750 de milioane şi 1,5 miliarde de lei.

Conform specialiştilor Deloitte, bacşişul nu va constitui venit la nivelul operatorilor economici din domeniul HoReCa, ci va fi distribuit integral către angajaţi, în baza unei evidenţe nominale şi a unui regulament intern stabilit de angajator. Totodată, sumele aferente bacşişului rămân în afara sferei de TVA. (9 ian)

Angajaţii din turism pot reclama la ANAF sau asociaţiile patronale dacă nu primesc tot bacşişul

Bucureşti – Angajaţii din turism pot reclama la ANAF sau la asociaţiile patronale din domeniu dacă nu primesc tot bacşişul încasat de angajator şi din care s-a scăzut impozitul, a explicat preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile, făcând referire la temerea angajaţilor din turism potrivit căreia vor fi proprietari de unităţi care nu vor aloca tot tips-ul către ei.

Ion Biriş, preşedinte HORA, a declarat că în lege există o măsură punitivă, respectiv o amendă de 4000 de lei, pentru unităţile comerciale care nu plătesc către angajaţi 90% din bacşişul colectat.

Problemele apărute în aplicarea legii bacşişului

Bucureşti – Reprezentanţi ai asociaţiilor HoReCa susţin că legea trebuie îmbunătăţită, actul normativ conţinând anumite neclarităţi – cuantumul bacşişului şi dacă ar trebui sau nu să impună unul clienţilor, cât şi procedura de contabilizare a acestuia, care, susţin ei, va majora timpul pe care un barman sau un chelner vor trebui să-l aloce încasării notei de plată, în condiţiile în care noua lege cere două astfel de documente – unul în care clientul va trebui să bifeze dacă doreşte să lase bacşiş şi, eventual, cuantumul acestuia şi bonul fiscal.

Problema plăţii şi cu cardul şi cu cash a fost prezentă şi până acum şi presupune realizarea de procese verbale la finalul lunii şi astfel este o muncă suplimentară în contabilitate.

În cazul plăţii unui bacşiş mai mare de 15%, suma care trece de acest procent va trebui întregistrată în contabilitate ca un venit al societăţii ori se poate da angajatului ca drept salarial şi pentru care se vor plăti toate taxele aferente în valoare de 72%. Este foarte puţin probabil ca o firmă să înregistreze o valoarea a bacşiş-ului mai mare de 15% în decursul unei luni.

Legea care reglementează bacşişul, promulgată la finalul anului 2022

Bucureşti – Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 23 decembrie, ”legea bacşişului” care prevede obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, prin care bacşişul este stabilit la maxim 15% din valoarea consumaţiei, se evidenţiază pe bonul fiscal şi va fi impozitat.

Actul normativ a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.