Bucureşti – Ministrul Agriculturii din România, Florin Barbu, susţine că decizia de compromis a Comisiei Europene în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 8) oferă o mai mare flexibilitate fermierilor români, precizând însă că derogarea totală era „cea cea mai bună soluţie”.

         „Îmi menţin poziţia că cea mai bună soluţie era cea a derogării totale, aşa cum am susţinut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europeană oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noştri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive”, a declarat Florin Barbu, într-un comunicat transmis AGERPRES.

         În acelaşi timp, faptul că propunerea iniţială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să ţină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăţi în ultimii ani, a adăugat ministrul. (14 februarie)

Fermierii europeni exceptaţi de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă

Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parţială de la regula condiţionalităţii privind terenurile lăsate în pârloagă. Regulamentul a intrat în vigoare la 14 februarie şi se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an – şi anume până la 31 decembrie 2024.

         Scutirea parţială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, astfel cum au solicitat statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE.

         În loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4% din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau boabe de fava) şi/sau culturi secundare fără produse de protecţie a plantelor pe 4% din terenul lor arabil vor fi consideraţi ca îndeplinind aşa-numita cerinţă GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerinţa privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.

         Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să îşi modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ţine seama de scenariul de referinţă alternativ în cadrul condiţionalităţii GAEC 8. O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză.

         Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel naţional trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informaţi cât mai curând posibil.

         „Numai dacă fermierii noştri pot să trăiască de pe urma pământului, vor investi în viitor. Şi numai dacă ne îndeplinim împreună obiectivele climatice şi de mediu, fermierii vor putea continua să trăiască. Fermierii noştri sunt pe deplin conştienţi de acest lucru. Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în acelaşi timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securităţii alimentare şi a durabilităţii în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noştri”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene. (13 februarie)

Istoricul dosarului

Pentru a primi sprijinul PAC la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu şi climă. Acest principiu al condiţionalităţii se aplică pentru aproape 90% din suprafaţa agricolă utilizată în UE şi joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, adică „bune condiţii agricole şi de mediu”.

         Standardul GAEC 8 impune, printre altele, alocarea unei cote minime de teren arabil zonelor sau elementelor neproductive. Acestea din urmă se referă, de regulă, la terenurile lăsate în pârloagă, dar şi la elementele de peisaj neproductive, cum ar fi gardurile vii sau arborii. Fermele cu mai puţin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de această obligaţie. La 31 ianuarie, Comisia a propus să se acorde mai multă flexibilitate fermierilor din UE care primesc sprijin din partea PAC în urma acestei cerinţe.

         În ceea ce priveşte culturile secundare: acestea sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca gunoi de grajd verde. Utilizarea culturilor fixatoare de azot şi a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului şi pentru limitarea percolării nutrienţilor. Culturile trebuie cultivate fără produse de protecţie a plantelor pentru a menţine ambiţia PAC în materie de mediu.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.