Bucureşti – Ucrainenii şi-au asumat să înceteze orice tip de dragaj şi au dat asigurări că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe, a anunţat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

Marţi, în localitatea Ismail (Ucraina), delegaţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a continuat discuţiile iniţiate cu partea ucraineană cu privire la lucrările efectuate pe canalul Bâstroe. La întâlnirea trilaterală a participat şi o delegaţie a Comisiei Europene.

„La finalul întâlnirii, partea ucraineană şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operaţional, de investiţii etc.). Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galaţi pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană. Participanţii au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie. Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe”, precizează MTI.

Potrivit MTI, reprezentanţii Comisiei Europene au fost de acord cu solicitările României şi au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina. Acest aspect a fost subliniat de reprezentanţii DG MOVE şi confirmat de omologii ucraineni.

Măsurile pentru creşterea capacităţii canalului Sulina vizează: sporirea numărului de piloţi; modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte; achiziţionare de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.

„Reprezentanţii Comisiei Europene au menţionat că peste 50% din traficul de mărfuri sprijinit prin Planul ‘Solidarity Lanes’ se desfăşoară pe Dunăre. În acest context, au subliniat importanţa creşterii capacităţii canalului Sulina, acesta fiind prioritar pentru obiectivele vizate prin ‘Solidarity Lanes'”, a mai arătat MTI. (7 martie)

MAE a solicitat Ucrainei stoparea lucrărilor de dragaj în cazul în care nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie

Bucureşti – Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, la 20 februarie, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE, pentru o discuţie cu secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, context în care partea română a reiterat solicitarea „stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie”.

Partea română a solicitat părţii ucrainene să clarifice cât mai curând diferenţa de poziţionare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreţinere pe canalul navigabil al Dunării, şi respectiv informaţiile publicate la data de 17 februarie de către Ministerul Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, în care se arată că pe canalul Bâstroe adâncimile de navigaţie au ajuns la 6,5 metri (de la 3,9 metri cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei), a anunţat MAE.

Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană „nu desfăşoară activităţi de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigaţie, ci doar activităţi de natură operaţională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigaţie ai acestuia fiind cuprinşi în comunicarea publică a Ministerului Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”. El a susţinut că necesitatea asigurării navigabilităţii pe braţul Chilia şi capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa.

MAE a transmis şi pe 16 februarie, dar şi anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie iniţiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

„Sunt neadevărate informaţiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea aşa-zisului ‘canal de navigaţie Bâstroe'”, punctează ministerul român.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.