Sofia – Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la 15 martie, la Sofia, că incidentul cu dronă care a avut loc marţi este unul „grav” şi „regretabil”.  Comunicarea oficială despre aceste chestiuni se face de către partea americană, a precizat şeful statului.

Washingtonul a anunţat marţi că un avion de vânătoare rusesc Su-27 a lovit, deasupra Mării Negre, o dronă americană MQ-9 „Reaper” pentru culegere de informaţii şi monitorizare. Departamentul Apărării Statelor Unite afirmă că avionul Suhoi a lovit elicea dronei, obligând forţele aeriene americane să o aducă la nivelul mării.

Statele Unite au comunicat că drona efectua operaţiuni de rutină în spaţiul aerian internaţional când a fost interceptată şi lovită de avionul rusesc.

Lavrov: SUA ignoră restricţiile impuse în spaţiului aerian al Mării Negre

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri, 15 martie, că Statele Unite „ignoră” faptul că Rusia a impus restricţii în spaţiul aerian al Mării Negre, afirmaţie ce survine la o zi după ce o dronă americană a fost interceptată deasupra Mării Negre de avioane ruse.

 Într-un interviu acordat la televiziunea de stat rusă, Lavrov a spus că Rusia a stabilit limite ale zborurilor în regiunea Mării Negre după începerea campaniei militare în Ucraina – un fapt de care Statele Unite sunt destul de conştiente.

Potrivit Moscovei, Rusia va „reacţiona proporţional” la viitoare „provocări” americane, notează AFP.

Rusia a dezminţit acuzaţiile aduse, recunoscând doar că două dintre avioanele sale de vânătoare au interceptat o dronă americană care a fost detectată „în zona peninsulei Crimeea” şi care avansa „în direcţia” frontierelor sale.

Interceptările aeriene, un joc frecvent de-a şoarecele şi pisica între NATO şi Rusia (analiză France Presse)

Bruxelles, 15 mar – Interceptările aeriene, precum cea a unei drone americane deasupra Mării Negre de către avioane de vânătoare ruseşti, sunt cazuri obişnuite pe cerul european între aeronavele NATO şi cele ale Rusiei, dar se sfârşesc cel mai adesea fără incidente, contrar a ceea ce s-a petrecut marţi, comentează France Presse într-o amplă analiză miercuri.

Este prima oară de la începutul invaziei ruse împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022 când un incident direct se produce între Washington şi Moscova, notează AFP.

„Acest eveniment este neobişnuit şi rămâne excepţional. El rămâne prea izolat pentru a sublinia o schimbare netă de postură”, apreciază un expert francez, exprimându-se sub rezerva anonimatului. „În schimb, este o revenire la standardele de la sfârşitul Războiului Rece, perioadă în care distrugerile de materiale aeriene occidentale aveau loc ocazional”, subliniază acesta, amintind în special frecventele tiruri sovietice împotriva baloanelor stratosferice americane în anii 1980.

De la începutul conflictului în Ucraina, ţările NATO, aliate Kievului, trimit zilnic aparate deasupra Mării Negre, având totuşi grijă să nu încalce spaţiul aerian suveran al Rusiei, care se întinde până la 12 mile marine de coastă.

Un mod de a colecta informaţii, dar şi de a trimite mesaje în timp ce războiul face ravagii de peste un an la porţile Alianţei Nord-Atlantice, remarcă AFP.

Moscova nu ezită nici ea să trimită de mai mulţi ani „mesaje”, făcând ca avioanele sale militare să treacă prin apropierea spaţiilor aeriene suverane ale ţărilor europene, dintre care unele, pe flancul estic, beneficiază de o poliţie aeriană întărită, prin intermediul NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014: statele baltice, Polonia, Bulgaria şi România.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.