Bruxelles – Ministrul român al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat, la Bruxelles, că iniţiativa Noului Bauhaus European (NEB) a Comisiei Europene „se bucură de mare succes” în România şi a vorbit despre proiectele din ţara noastră deja implementate şi în curs de implementare sub umbrela acestui concept.

            „Conceptul Noului Bauhaus se bucură de un mare succes. În ţara noastră, în primii doi ani de implementare a acestui concept, am avut cinci proiecte, iar acum mai mult de zece proiecte se află pe masa mea spre a fi semnate, spre a fi contractate”, a declarat ministrul Adrian Câciu la panelul de discuţie ”Exemple concrete: Poveşti de succes ale NEB” din cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Noul Bauhaus European, organizat de Comisia Europeană în colaborare cu Preşedinţia Belgiană a Consiliului Uniunii Europene

            „Oamenii se tem de nou. Însă acest lucru nu este ceva nou, este ceva ce uneşte trecutul cu viitorul. Viitorul nu poate exista fără trecut sau uitând trecutul, uitând tradiţiile şi valorile. Fără acestea nu există viitor. Dar prezentul şi viitorul nu pot fi construite doar pe baza trecutului sau rămânând în trecut. Trebuie să construim o nouă societate, un nou mod de viaţă, păstrând în acelaşi timp valorile trecutului, valorile ţării, ale regiunii, ale locuitorilor. Acest concept reuneşte toate acestea. De aceea oamenii sunt foarte interesaţi. Localnicii sunt foarte interesaţi, autorităţile locale sunt foarte interesate”, a spus oficialul român.

            Ministrul a adăugat că, în viitor, sunt foarte importante adaptarea, dinamismul şi punerea în practică a acestui tip de proiecte, amintind în acest sens importanţa „flexibilităţii şi obiectivelor Politicii de Coeziune, care vin în întâmpinarea nevoilor oamenilor, ale localnicilor, ale regiunilor şi ale ţărilor”, prin crearea unei convergenţe. „Acest tip de dezvoltare a unor astfel de concepte va aduce convergenţe între regiuni şi un nou mod de viaţă”, a spus el.

            „Avem multă treabă de făcut. Dar ceea ce vedem este că oamenii doresc să facă acest lucru, că este o direcţie care îi determină pe oameni să se implice, iar acest lucru este foarte important”, a subliniat Adrian Câciu.

            Întrebat dacă s-a lovit de scepticism în ţara noastră în ceea ce priveşte implicarea şi implementarea unor astfel de proiecte, Câciu a declarat că întotdeauna vor exista persoane care „nu vor face nimic, care vor sta deoparte şi vor critica”. Însă, după cum a subliniat oficialul român, aceste persoane nu reprezintă majoritatea. „Dezvoltarea ţărilor şi a regiunilor este realizată cu ajutorul oamenilor care se implică, iar aceştia reprezintă majoritatea”, a declarat cu optimism ministrul.

            Printre participanţii la evenimentul organizat în a doua zi a Festivalului NEB s-a numărat şi comisarul european pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.

            „Cred că atunci când avem şansa de a ne fi prezentate exemple concrete privind modul în care este pus în practică un concept, şi anume minunatul concept de Noul Bauhaus European, nu ar trebui să irosim timpul oamenilor cu aspecte generale. Cred că mult mai important este să le vorbim despre lucruri concrete, pentru că unul dintre conceptele subliminale ale mişcării Noul Bauhaus European este acela de a le insufla oamenilor care trăiesc în diferitele regiuni ale Uniunii Europene, dar şi din afara Uniunii Europene, acea încredere care îi va determina să caute singuri soluţii la problemele cu care se confruntă, astfel încât să îşi poată îmbunătăţi spaţiul în care trăiesc şi muncesc”, a spus oficialul european.

            Pentru că ţinem atât de mult la ideea de a ne respecta diversitatea, cultura, tradiţiile, este foarte important să învăţăm unii de la alţii, spune Ferreira. ”Nu trebuie să facem cu toţii lucrurile la fel tot timpul, dar ne putem inspira din exemplele bune pe care le avem în jurul nostru”, a sugerat ea.

            Noul Bauhaus European a fost lansat în 2021 de Comisia Europeană pentru a transpune Pactul Verde European în schimbări concrete care să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Acesta aduce soluţii sustenabile pentru transformarea în bine a mediului construit şi a stilurilor de viaţă în cadrul tranziţiei ecologice, combinând durabilitatea cu un design bun care necesită mai puţin carbon, conform organizatorilor. (10.04.2024)

            Proiectul românesc „Pădurea-Parc Făget; Plămânul verde al Clujului”, recompensat

Bruxelles – Proiectul „Pădurea-Parc Făget; Plămânul verde al Clujului” a fost declarat câştigător la categoria „Reconectarea cu natura” în cadrul celei de-a patra ediţii a Premiilor Noul Bauhaus European (NEB), decernate la Bruxelles, în prezenţa comisarilor europeni Elisa Ferreira şi Iliana Ivanova.

            Proiectul românesc, care a concurat la componenta A – „Campionii NEB”, îşi propune să co-proiecteze şi să piloteze un plan integrat de gestionare şi operare multiplă pentru Pădurea-Parc Făget.

            În cadrul ediţiei din 2024 a Premiilor NEB, 20 de proiecte şi idei din Uniunea Europeană, Balcanii de Vest şi Ucraina au fost recunoscute ca fiind aliniate celor trei valori principale ale NEB, sustenabilitatea, incluziunea şi frumuseţea, ilustrând modul în care transpunerea în practică a Pactului verde european îmbunătăţeşte vieţile oamenilor şi ajută comunităţile.

            „Cred că (acest premiu) reprezintă o recunoaştere la nivel european extrem de importantă a proiectelor pe care municipiul Cluj-Napoca le realizează”, a declarat pentru AGERPRES Ovidiu Cîmpean, reprezentatul Primăriei Cluj-Napoca, în calitate de fost director de Dezvoltare Locală al acestei primării şi actual secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, la ceremonia de premiere a proiectelor înscrise în această ediţie a festivalului.

            „De altfel, acesta nu este singurul premiu pe care Clujul l-a primit la nivel european. De exemplu, proiectul de renovare a Cetăţuii a fost evaluat de Comisia Europeană ca fiind un proiect în pregătire care întruneşte valorile Uniunii Europene şi ale Noului Bauhaus European. Cred că trebuie să promovăm mai mult aceste principii ale Noului Bauhaus European şi la nivel naţional. Toate proiectele publice ar trebui să respecte aceste valori, să fie frumoase, sustenabile şi realizate împreună cu comunitatea, cu cetăţenii”, a adăugat reprezentantul României la ceremonia de premiere.

            Cei 20 de câştigători au fost selectaţi de un juriu format din experţi, dar şi prin vot public desfăşurat online dintre cele 49 de proiecte şi idei care urmează să fie dezvoltate şi care au fost înscrise în cele două componente de concurs paralele: Componenta A – „Campionii NEB”, cu proiecte în derulare şi finalizate, cu rezultate clare şi pozitive, şi Componenta B – „Staruri în devenire ale NEB”, pentru conceptele propuse de tinere talente (până în 30 de ani).

            Premiile au fost înmânate de cei doi comisari europeni prezenţi la eveniment, Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune şi Reforme, respectiv Iliana Ivanova, comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret.

            Premiile NEB sunt organizate cu finanţare prin Politica de Coeziune şi au o valoare de până la 30.000 de euro. Pe lângă sumele acordate, câştigătorii şi ocupanţii locului secund de la fiecare componentă beneficiază de un pachet de comunicare furnizat de Comisia Europeană pentru a-i ajuta să îşi promoveze şi să îşi dezvolte în continuare proiectele şi conceptele, potrivit organizatorilor. (12.04.2024)

Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.