Parlamentul European îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen

Strasbourg – Majoritatea eurodeputaţilor au votat pentru admiterea României şi Bulgariei în Schengen; împotrivă – cei mai mulţi de la grupul ID şi ECR.

În rezoluţia adoptată cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri, eurodeputaţii susţin că, până la sfârşitul anului 2022, Consiliul UE ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.

Dintre cele 49 de voturi înregistrate împotriva rezoluţiei, cele mai multe (31) au provenit de la membri ai grupului Identitate şi Democraţie, opt de la eurodeputaţi neafiliaţi, şase de la membri ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi câte unul din grupurile Partidului Popular European (PPE), Renew, Verzi şi Stânga.

Tot din grupul ID sunt şi cei mai mulţi eurodeputaţi care s-au abţinut de la vot (21). De asemenea, s-au abţinut de la vot cinci membri ai grupului Renew, câte trei membri ai grupurilor ECR şi Stânga şi un membru al grupului Verzilor.

Potrivit eurodeputatului Siegfried Mureşan (grupul PPE), dintre eurodeputaţii olandezi prezenţi la votul privind rezoluţia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, 15 au votat ‘pentru’, doar patru împotrivă, în timp ce şase s-au abţinut.

”Acesta este un mesaj pentru Guvernul Rutte: majoritatea europarlamentarilor olandezi, votaţi direct de cetăţeni, vor România în Schengen”, a afirmat Mureşan. (18 oct)

Obiectivele din MCV atinse prin adoptarea Legilor Justiţiei

Bucureşti – Plenul Senatului a adoptat, la 17 octombrie, proiectul legislativ privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. Odată cu adoptarea Legilor Justiţiei, România se aşteaptă la un raport pozitiv pentru ridicarea MCV din partea Comisiei Europene, una din condiţiile cheie pentru intrarea ţării noastre în Spaţiul Schengen. 

Premierul Nicolae Ciucă spune că prin adoptarea Legilor justiţiei a fost îndeplinit încă un jalon din PNRR.

„Este un demers prin care justiţia din România se aliniază la valorile şi principiile justiţiei europene şi îi consolidează independenţa”, afirmă premierul. (19 oct)

De asemenea, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că prin adoptarea Legilor justiţiei sunt atinse obiectivele din MCV şi că aceste legi asigură un cadru legislativ „perfect în linie cu standardele europene”.

„Aş îndrăzni să spun că este un cadru normativ superior chiar altor legi similare din spaţiul juridic european. Dar, în orice caz, nu e cu nimic mai prejos şi de aceea cred că nu greşesc dacă spun că obiectivele din MCV sunt atinse prin această adoptare a celor trei legi”, a spus Predoiu.

Tot el a susţinut că avizele anterioare emise de Comisia de la Veneţia au exprimat o serie de principii care au fost avute în vedere în noile proiecte de modificare a legilor justiţiei. „Comisia de la Veneţia nu emite ordine, emite recomandări. Asta înseamnă că le evaluezi prin prisma viziunii pe care o ai, a intereselor de ţară, şi le integrezi în proiectele de lege”, a arătat Predoiu. (17 oct)

România, candidată la Schengen de 11 ani; Olanda spune că nu este ”în principiu” împotrivă

România a semnat acordul de intrare în zona Schengen la 1 ianuarie 2007, odată cu cel de aderare la Uniunea Europeană, iar din 2011 îndeplineşte toate condiţiile de aderarea, fapt confirmat atât de Parlamentul European cât şi de Consiliu.

La 25 octombrie 2017, Parlamentul European a decis introducerea unui registru comun pentru Schengen, România şi Bulgaria, al intrărilor şi ieşirilor din UE.

De-a lungul anilor, mai multe ţări, între care Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia au cerut ca aderarea Bulgariei şi a României la Schengen să fie condiţionată de progresele înregistrate în cadrul MCV, instituit la aderarea celor două ţări la UE pentru a ajuta la soluţionarea unor probleme precum corupţia, reforma judiciară şi criminalitatea organizată, care tehnic nu au nicio legătură cu criteriile Schengen.

În prezent, Olanda este ţara care nu şi-a declarat susţinerea pentru România. Aflat în vizită în România, premierul Mark Rutte a declarat, la 12 octombrie, că Olanda nu este „în principiu” împotriva aderării României la Schengen.

„România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani. În acelaşi timp, zicem noi că poate fi vorba de aderarea la Schengen când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi Mecanism de Cooperare şi Verificare. Paşii următori vor veni, trebuie să vedem ce urmează în această procedură şi, după aceea, o să vorbim mai departe (…) Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă şi corectă, de aceea am menţionat MCV, trebuie să avem suficienţi paşi pozitivi şi trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuţi foarte mulţi paşi. Ceea ce trebuie stabilit acum, în cadrul MCV (este – n.r.) despre corupţie, despre crimă organizată”, a detaliat Rutte.

„Avem în lucru, din punctul meu de vedere, în legătură cu Schengen, sistemul de informaţii Schengen. Comisia Europeană a început procedurile cu privire la asta. Eu cred că misiunea ar putea să fie mai largă, misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă, dar şi acolo aşteptăm rezultatele şi nu ştiu când vor veni. Trebuie să întrebăm şi după aia putem doar să dăm un răspuns, deci nu pot să vă dau un termen”, a spus premierul Olandei.

Aceasta compilatie este o selectie editoriala bazata pe stiri AGERPRES despre Europa. Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine AGERPRES. Este publicata in zilele de luni si joi.