Temperaturi record, secetă, incendii de pădure: În acest moment, Europa se confruntă cu un val de căldură fără precedent. Spania, Portugalia şi Franţa continuă să se lupte cu incendii uriaşe, iar ţări nordice precum Marea Britanie şi Olanda sunt, de asemenea, afectate de o căldură extraordinară.
Veştile devastatoare din sudul Europei continuă şi chiar şi nordul, de obicei mai răcoros, a înregistrat temperaturi extrem de ridicate în această săptămână: Provincia de coastă Zeeland din Olanda a atins temperaturi de până la 38 de grade Celsius, iar în vest, Marea Britanie a depăşit recordul de căldură de 40 de grade. În timp ce Belgia a redus capacitatea a două reactoare nucleare, Germania a cerut cel mai înalt nivel de alertă pentru incendii de pădure în 10 din cele 16 landuri ale ţării. Temperaturile ridicate care se menţin afectează oamenii, nivelul apei şi culturile în mai multe moduri.
Săptămâna aceasta, cercetătorii de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) au avertizat că aproape jumătate din teritoriul UE este în prezent expus riscului de secetă. JRC a raportat că 46% din teritoriul UE este expus la secetă la nivel de avertizare, iar 11% la nivel de alertă. Cercetătorii UE au avertizat, de asemenea, că lipsa apei şi căldura puternică fac să scadă randamentul culturilor în Franţa, România, Spania, Portugalia şi Italia.
Potrivit Asociaţiei fermierilor italieni Coldiretti, sectorul agricol al ţării a suferit pagube de peste trei miliarde de euro din cauza secetei şi a căldurii, iar randamentul culturilor a fost redus cu până la 70% în unele cazuri.
Secetă şi niveluri scăzute ale apei: Po din Italia şi Rinul din Germania sunt în curs de secare
Râurile italiene şi germane sunt sub presiune din cauza vremii calde şi uscate. Po, cel mai lung râu din Italia, cu delta în apropiere de Veneţia, se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 70 de ani în anumite puncte de pe cursul său. Marţi [19 iulie], guvernatorul Lombardiei, Attilio Fontana, a declarat că regiunea sa aproape a rămas fără apă pentru uz agricol din cauza secetei severe care a afectat Italia.
În Germania, Institutul Federal German de Hidrologie a anunţat marţi [19 iulie] că două dintre principalele râuri şi rute de navigaţie ale ţării, Elba şi Rin, au în prezent niveluri de apă mai scăzute decât de obicei, ceea ce obligă uneori navele să îşi uşureze încărcătura dacă nu vor să rămână blocate.
În Spania, după cum se arată în raportul Comisiei Europene, volumul rezervoarelor de apă este în prezent cu 31% sub media pe 10 ani, în timp ce în Portugalia, apa pentru producerea de energie hidroelectrică este la jumătate din media din ultimii şapte ani.
Incendiile de pădure fac ravagii în Europa
Ariditatea şi temperaturile ridicate au creat condiţiile ideale pentru ca incendiile să se extindă rapid în multe părţi ale Europei. În ultima săptămână au izbucnit numeroase incendii de vegetaţie în Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Portugalia şi Spania, printre altele.
Incendiile din Spania, alimentate şi mai mult de vânturile puternice, au distrus cel puţin 60.000 de hectare de teren în 10 zile, în timp ce în Portugalia vecină, aproximativ 30.000 de hectare au fost distruse într-o săptămână.
„Schimbările climatice sunt un ucigaş”,
a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez, aflat în vizită în regiunea Extremadura.
„Omoară oamenii, după cum am văzut, dar ne omoară şi ecosistemul, biodiversitatea. Şi distruge cele mai valoroase bunuri ale societăţii noastre: casele noastre, afacerile noastre, animalele noastre”, a adăugat Sanchez.
Incendiile de pădure care fac ravagii pe coasta atlantică a Franţei au continuat, de asemenea, să se extindă şi luni, iar zone mari din sudul oraşului Bordeaux au ars, a anunţat prefectura locală. Landiras, la sud-est de Bordeaux, şi Teste-de-Buch, direct pe coastă, la sud-vest, s-au numărat printre zonele afectate. Oficialii au numărat aproximativ 11.500 de persoane evacuate luni, pe lângă cele 16.000 de persoane deja salvate din regiune.
Incendii de vegetaţie în zone minate
În Bosnia şi Herţegovina, care încă suferă de pe urma minelor terestre amplasate în timpul războiului din 1992-1995, incendiile ameninţă acum să cuprindă zona minată din jurul lacului Boracko din Konjic. În timp ce au fost solicitate elicoptere din partea forţelor armate din Bosnia şi Herţegovina, pompierii şi serviciul bosniac de salvare montană se străduiesc să stingă incendiile din Parcul Natural Blidinje. Croaţia vecină a trimis avioane Canadair de stingere a incendiilor, dar activitatea de stingere este dificilă din cauza condiţiilor de vânt.
Măsuri de urgenţă: oraşe în alertă roşie
Pe măsură ce temperaturile au crescut şi s-au apropiat de 40 de grade în Olanda, vehicule de împrăştiat pietriş au fost trimise să împrăştie sare pe anumite drumuri pentru a reduce temperatura la suprafaţă. Autorităţile au explicat că sarea a extras umezeala din aer, cu un efect de răcire asupra asfaltului, care poate atinge temperaturi de până la 50 de grade în condiţiile actuale.
Guvernul italian a pus deoparte 36 de milioane de euro pentru cinci regiuni pentru care guvernul lui Mario Draghi a declarat stare de urgenţă din cauza secetei: Lombardia, Emilia Romagna, Piemont, Friuli Venezia Giulia şi Veneto. Luni [18 iulie], Ministerul Sănătăţii din ţară a plasat nouă oraşe în stare de alertă roşie, ceea ce înseamnă că căldura este atât de intensă încât este considerată o ameninţare pentru populaţie. În plus, guvernul intenţionează să numească un comisar special pentru a aborda criza şi pentru a rezolva problemele legate de infrastructura de apă a Italiei.
Din cauza secetei, atât România, cât şi Croaţia restricţionează utilizarea apei. Autorităţile croate din peninsula Istria au emis luni o directivă prin care interzic utilizarea apei potabile pentru majoritatea celorlalte utilizări. Ministrul român al mediului, Barna Tanczos, a anunţat, de asemenea, restricţii la consumul de apă, pentru a se asigura că va exista suficientă apă potabilă pe termen mediu şi lung.
Temperaturi record mai probabile în viitor
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) consideră că valurile de căldură severe, precum cel care afectează în prezent Europa, vor deveni o regulă în timpul lunilor de vară.
„Valuri de căldură de acest tip vor apărea din ce în ce mai des în următoarele decenii, iar tendinţa negativă a climei va continua cel puţin până în 2060, independent de succesul nostru în ceea ce priveşte atenuarea schimbărilor climatice”, a declarat marţi [19 iulie] secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Pierderi iminente de recolte
România – unul dintre principalii exportatori europeni de cereale – ar putea livra mult mai puţin porumb şi floarea-soarelui în acest sezon, deoarece va acorda prioritate aprovizionării pieţei locale după ce seceta a afectat culturile, a anunţat ministrul Agriculturii, Petre Daea. Ţara a rămas în urma altor state în ceea ce priveşte extinderea sistemelor de irigaţii şi se confruntă cu probleme serioase pe măsură ce schimbările climatice fac ca fenomenele meteorologice extreme să devină mai frecvente. Având în vedere previziunile privind o vreme mai secetoasă, unii fermieri au decis să recolteze porumbul mai devreme decât de obicei pentru a salva ce pot şi să folosească recoltele în producţia de biocombustibil. Pentru a atenua problemele, guvernul intenţionează să acorde în timp util subvenţii şi fonduri, alocate atât de la UE, cât şi de la bugetul de stat. Principalele domenii de finanţare vor fi investiţiile în sistemul de irigaţii, sprijinul pentru recoltare, transportul, depozitarea şi vânzarea produselor agricole, precum şi iniţiativele de reducere a consumului de energie.
Acest articol este publicat vinerea. Conţinutul se bazează pe ştirile agenţiilor participante la ENR.